În România, a avea o dizabilitate fizică sau intelectuală este de cele mai multe ori un impediment, din punct de vedere social și economic. Majoritatea persoanelor cu nevoi speciale nu pot avea o viață autonomă, deoarece accesibilizarea în spațiile publice e deficitară și, totodată, ele nu sunt bine primite în societate din cauza mentalității oamenilor.
Deși ar trebui să existe egalitate de șanse, deseori ea nu este luată în calcul, mai ales atunci când persoanele cu handicap doresc să facă parte din câmpul muncii. Din păcate, se consideră din start, de către angajator că ele nu pot face față la locul de muncă din cauza dizabilității avute, fie unele persoane nu vor să fie asociate de către alții cu o persoană ce suferă de un handicap, indiferent de capacitățile și competențele de care dispune.
În urma unei cercetari facute de grupul DizAbil.Eu, în randul persoanelor cu dizabilitati din Vrancea, s-a constatat, că acestea se confrunta cu un cumul de probleme, în principal, legate de incluziunea socială și educațională. Social, adesea, persoanele cu dizabilități sunt marginalizate de la neacceptarea în diverse grupuri de oameni, până la evenimentele sociale ce se desfășoară în anumite clădiri ce nu sunt accesibilizate pentru cei cu dizabilitate locomotorie, fiind necesara imbunatatirea accesibilizarii spatiilor publice.
Totodată, persoanele cu dizabilități fizice sunt considerate, de cele mai multe ori, incapabile să ia parte la actul educațional într-o școală de stat. Ele sunt adesea victime ale bullying-ului, atât din partea profesorilor, cât și din partea elevilor, indiferent dacă handicapul de care suferă acestea afectează modul în care ele asimilează informația și o pot transpune în practică sau în cuvinte.
Vrâncenii cu dizabilități consideră că drepturile lor sunt pe hârtie și doar reglementate de către lege, și că, nicidecum, nu se ține cont de ele și în viața de zi cu zi.
O alta problema semnalata de persoanele cu dizabilitati din Vrancea o reprezinta ocuparea locurilor de parcare ce le sunt destinate de soferi ce nu au o dizabilitate si nici nu transporta o asemenea persoana.
Nu în ultimul rând, decontarea dispozitivelor medicale de care persoanele cu dizabilități au nevoie, precum aparate auditive, cărucioare etc. este destul de deficitară, deoarece fie se decontează foarte puțin din valoarea dispozitivelor, fie este foarte greoi procesul de obținere a acelei decontări.
Grupul Dizabil.Eu trage un semnal de alarmă asupra problemelor semnalate de către persoanele cu nevoi speciale din Vrancea și speră că acestea vor fi rezolvate, în totalitate, de către autoritățile publice.