Aţi auzit vreodată de stiloul prietenos, de ruletă, tensiometru sau termometru vorbitor, de dispozitivul pentru tăiat pastile, de paharul cu voce pentru măsurat lichide, de baston cu ultrasunete pentru detectat obstacole, de cronometru de bucătărie sau ceasuri tactile? Toate acestea şi multe alte astfel de obiecte care pot dărui autonomie nevăzătorilor au fost prezentate în cadrul expoziţiei organizate luni şi marţi, la Şcoala pentru Deficienţi de Vedere Bucureşti, de Fundaţia poloneză „Chance for the Blind” şi Asociaţia Nevăzătorilor din România, în cadrul primei ediţii a evenimentului intitulat „Reha for the blind in Romania”. Printre ONG-urile care şi-au prezentat proiectele cu acest prilej s-a numărat şi Fundaţia „Cartea Călătoare” din Focşani. Din pacate, aceste instrumente ajutatoare care pot da autonomie nevazatorilor rămân doar la stadiul de vis greu de atins, pentru că nu sunt subvenţionate nici măcar parţial de Statul Român, cu toate că în ţările europene şi nu numai, acest lucru se întâmplă. Asupra acestei realităţi a insistat Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR), în cadrul simpozionului „Reha for the blind” ce a avut loc luni, la Bucureşti. „Evenimentul este foarte important, s-au organizat o expoziţie şi demonstraţii cu aparatură, cu echipamente asistive, cu tehnologie de acces destinate celor cu lipsă totală sau parţială a vederii. Toate aceste echipamente sunt extrem de utile nevăzătorilor în obţinerea autonomiei, chiar independenţei lor personale, în relaţie în primul rând cu studiul, în al doilea rând cu formarea profesională, în al treilea rând cu exerciţiul profesional, dar şi cu viaţa de zi cu zi, cu timpul liber şi cu toate celelalte. Ele sunt însă foarte scumpe comparativ cu puterea de cumpărare a cetăţenilor români, dar sunt scumpe din cauza unei carenţe importante în legislaţia românească referitoare la promovarea drepturilor şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi, şi anume tocmai faptul că aceste echipamente nu sunt subvenţionate parţial sau total de către stat, ca-n alte părţi. Această subvenţie nu se produce doar în Uniunea Europeană, ci şi în ţări precum Serbia sau Rusia. Ori, la noi nu sunt subvenţionate decât protezele şi ortezele, ceea ce este foarte puţin şi ceea ce atestă şi faptul că încă suntem ancoraţi în modelul medical şi nu în modelul social al dizabilităţii”, a declarat Radu Sergiu Ruba, nevăzător. Cu toate că la eveniment a fost prezentă şi o reprezentantă a Ministerului Educaţiei, inspector pentru învăţământul special, discursul ei nu a convins pe nimeni ci dimpotrivă, a stârnit ilaritate, cei prezenţi împărtăşind cam aceeaşi părere: că situaţia nevăzătorilor din România s-ar schimba în bine numai dacă cei din funcţii înalte ar avea ei înşişi un copil, un părinte, o rudă nevăzătoare. „Ceea ce trebuie făcut la noi în ţară este ca în momentul în care Convenţia ONU pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi va deveni reper în legislaţia românească, mai ales că a fost adoptată sub forma Legii 221/2010, deci când va deveni efectivă, atunci să prevadă şi această subvenţionare parţială sau totală a echipamentelor asistive şi a tehnologiei de acces. În statele europene se subvenţionează echipamentele astfel: de exemplu, în cazul unui aparat Daisy, cu care nevăzătorul poate citi la fel ca un văzător, statul acordă ca subvenţie diferenţa de preţ dintre un player MP3 obişnuit şi preţul celui Daisy. Deci nu sunt subvenţionate integral dar există totuşi o subvenţie care uşurează foarte mult accesul cetăţenilor la aceste echipamente întrucât ele sunt foarte scumpe şi pentru că producţia lor este redusă”, a subliniat Radu Sergiu Ruba. Fundaţia „Cartea Călătoare” din Focşani, ce oferă servicii persoanelor cu deficienţe de vedere, şi-a prezentat, în cadrul evenimentului, proiectele pe care le desfăşoară în folosul celor lipsiţi de vedere. Mircea Bucur a demonstrat cât de firesc se pot citi cărţile în format audio-Daisy, produse în cadrul Fundaţiei pe care o conduce, cu ajutorul playerului Daisy, ce înseamnă un film accesibilizat şi cum se poate viziona el într-un cinematograf, alături de văzători, a vorbit despre cursurile de utilizare a calculatoarelor, precum şi despre proiectul prin care urmează să fie accesibilizate cursuri pentru studenţii cu deficienţe de vedere ce frecventează universităţile din România. De asemenea, împreună cu Radu Ruba a pus la cale un proiect de perspectivă, foarte special, prin care să fie accesibilizată Matematica pentru studenţi, proiect la care va participa şi Andreea Neagu, programator, directorul singurului magazin din România ce comercializează produse pentru nevăzători. Obiectele speciale expuse la standul Andreei au captat atenţia celor prezenţi. Şi cum să nu suscite interesul când, cel puţin pentru văzători, acele obiecte cu funcţionalitate atât de firească pentru ei, par extraterestre: detectoare de lumină (pentru ca nevăzătorul să ştie, de exemplu, dacă becul din cameră a fost uitat aprins), aparat de băgat aţa în ac, ceasuri Braille, de mână sau de cameră, pahare vorbitoare de măsurat lichide sau... stiloul prietenos! Cu acest obiect care arată ca un stilou, pot fi etichetate cu vocea posesorului (cu mici bucăţele de hârtie specială, chiar şi rezistentă la spălat), haine (culoare, model, instrucţiuni de folosire), cărţile din bibliotecă, conservele din cămară, etc., etichete ce vor fi „citite” tot cu ajutorul stiloului. De asemenea, la standul Andreei au mai putut fi văzute detectoare de culoare, aparate de tăiat pastile, cântar vocal, dar şi Braille, de bucătărie, agende vocale, metru de croitorie tactil, ruletă vorbitoare, detector de bancnote, minge de fotbal pentru nevăzători, lupe electronice, cărţi de joc inscripţionate Braille, joc de domino, etc. Sunt foarte mulţi nevăzători care nu ştiu de aceste produse pentru că firma funcţionează online, suntem vizibili mai ales pentru cei ce folosesc calculatorul. Oricum, avem tot sectorul de obiecte ce ajută în viaţa cotidiană. Cei care au nevoie de ele pot comanda, pot fi văzute pe www.anjo.ro sau pe www.magazin-nevăzători.ro. La popularizarea produselor avem o colaborare foarte bună cu Fundaţia «Cartea Călătoare» care, prin Revista «Radar» pe care o produce şi o distribuie în ţară, popularizează toate produsele pe care le aducem”, a declarat Andreea Neagu. Una dintre cele mai interesante demonstrații ce a avut loc în cadrul evenimentului de luni a fost jocul de tenis de masă în care protagoniști au fost persoane nevăzătoare din public. Reprezentantul Fundației „Chance for the Blind” a explicat în ce constă jocul atunci când e vorba de cei fără vedere: se joacă fără fileu, cu două palete speciale, iar jucătorii se orientează după zgomotul produs de minge. Nici fotbalul nu este străin celor fără vedere. Ei se pot duce la capăt un meci având la dispoziție o minge de dimeniuni standard, care are încorporate bile ce produc zgomotul care dă posibilitatea jucătorilor să o localizeze.(sursa:Monitorul de Vrancea)