Mulțumesc Domnului că am putut să merg și eu în excursie și vizitat locuri noi care m-au încântat.
Când ești o persoană cu dizabilitate, ai boala oscilantă și ești depedent de către un însoțiotor, nu îndrăznești să te gândești la viitor. Să depinzi de alte persoane, e cea mai grea depedență. Singurul meu țel în viață e acela de a trăi și de a răzbi, descurcându-mă singur și cu ajutorul familiei. Părinții nu or să fie cu noi o veșnicie....
Uneori mă gândesc, că aceste vizite vor rămâne singurele mele amintiri cu care mă voi hrăni pe parcursul vieții...