Criteriilor medico-psihosociale de încadrarea în grad de handicap
February 2013 - 18:31
În temeiul art. 84 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile:
- art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;
- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi ministrul sănătăţii publice emit următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Comisiile pentru protecţia copilului şi Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru Ministrul sănătăţii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu |
ANEXĂ:
CRITERII MEDICO-PSIHOSOCIALE DE ÎNCADRARE ÎN GRAD DE HANDICAP din 31 august 2007
CAPITOLUL 1: FUNCŢIILE MENTALE
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE ŞI PSIHOSOCIALE*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
Evaluarea comportamentului adaptativ respectiv: a. nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală, b. capacitatea de învăţare (QI, memorie, atenţie), c. adaptarea socială Instrumente de lucru: I. examen psihiatric, II. teste psihometrice, III. anchetă socială |
|
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
HANDICAP UŞOR |
- Întârzierea mintală uşoară (QI - 50-55/70) |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
HANDICAP MEDIU |
- Întârzierea mintală uşoară (QI - 50-55/70), asociată cu o altă deficienţă senzorială, epilepsie, tulburări comportamentale sau autism. În funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap accentuat sau grav**. - Întârzierea mintală moderată (QI - 35-50) Îşi însuşesc cu dificultate operaţiile elementare însă pot învăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte; au deprinderi elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple de rutină; au capacităţi de autoprotecţie suficiente, putând fi integraţi în comunitate şi să desfăşoare activităţi lucrative în condiţii protejate. |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP ACCENTUAT*** |
- Întârzierea mintală accentuată - (QI - 21-34) - Adaptarea la situaţii noi nu se realizează conform vârstei cronologice. - Persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfecţionare este plafonată, având loc blocaje psihice. - Sunt capabili să efectueze sarcini simple sub supraveghere, au nevoie de servicii de sprijin şi se pot adapta la viaţa de familie, comunitate. |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP GRAV |
- Întârzierea mintală profundă - (QI < 21) - Minimă dezvoltare senzitivo-motorie, reacţionează la comenzi simple îndelung executate, au nevoie de asistenţă permanentă fiind incapabili de autoconducţie şi autocontrol. - Necesită asistent personal. |
* Se referă la demenţe atrofico-degenerative (demenţă senilă, demenţă în boala Alzheimer, boala Pick), boli care afectează primar, direct şi selectiv creierul, caracterizate prin:
- pierderea abilităţilor intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activităţile sociale şi profesionale;
- deteriorarea gândirii abstracte;
- tulburări ale activităţii corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăţi construcţionale;
- modificarea personalităţii;
- starea de conştientă clară.
Demenţa presenilă - degradarea progresivă a funcţiilor cognitivă, volitivă şi prosexică fără triada simptomatica (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demenţă presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani şi demenţă senilă atunci când tulburările apar după vârsta de 60 de ani.
Demenţa Alzheimer - demenţă atipică cu debut precoce sau tardiv, cu atrofie cerebrală generalizată, predominant frontală şi lobi temporali şi triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie).
Funcţiile psihice superioare sunt pierdute, funcţiile neurologice clasice, ca şi cele viscerale, sunt păstrate.
Demenţa Pick - forma mai rară, afectează regiunile frontale şi temporale ale cortexului.
Evoluează cu apatie pronunţată şi tulburări de memorie.
ACTIVITĂŢI – LIMITĂRI | PARTICIPARE – NECESITĂŢI | |
HANDICAP UŞOR | - Dezvoltă, de regulă, aptitudini sociale şi de comunicare în timpul anilor preşcolari, au o deteriorare minimă în ariile senzitivo-motorii; - Pot achiziţiona cunoştinţe şcolare corespunzătoare nivelului clasei a VI-a, capătă aptitudini sociale şi profesionale adecvate pentru autoîntreţinere, pot trăi satisfăcător în societate daca nu există o tulburare asociată; - Uneori asociază tulburări de comportament care pot atinge intensitatea unor acte antisociale, adiţii de substanţe psihoactive. |
- Necesită pregătire în condiţii speciale; - Au nevoie de sprijin pentru iniţiere şi inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent ; - Monitorizare şi măsuri educative în cazul celor cu comportament deviant. |
HANDICAP MEDIU | - Pot beneficia de pregătire profesională şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înşişi; - Pot efectua activităţi lucrative - Au nevoie de servicii de sprijin. |
- Au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în funcţie de abilităţi/aptitudini. Implicarea agenţiei de formare profesională este necesară pentru inserţia socială pe piaţa muncii. |
HANDICAP ACCENTUAT | - Au o dezvoltare psihomotorie redusă; - Pot dobândi deprinderi igienice elementare; - Pot efectua sarcini simple. |
- Pot desfăşura activităţi simple; - Au nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru care au fost pregătiţi. |
HANDICAP GRAV | - Au nevoie de asistenţă permanentă. | - Necesită asistent personal. |
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE*
* Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii):
- Tulburare de personalitate paranoidă;
- Tulburare de personalitate schizoidă;
- Tulburare de personalitate antisocială;
- Tulburare de personalitate instabil-emoţională
- de tip impulsiv şi
- de tip borderline;
Caracterizate prin:
1.controlul incomplet al sferelor afectiv-voliţionale şi instinctive,
2.nerecunoaşterea deficitului structural,
3.incapacitatea de integrare armonioasa şi constantă în mediul social.
În practică se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază doua sau mai multe trăsături dizarmonice realizând tablouri simptomatologice complexe - tulburări de personalitate mixte (polimorfe).
PARAMETRI FUCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ USOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ | DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP USOR | HANDICAP MEDIU | HANDICAP ACCENTUAT | HANDICAP GRAV | |
- examen psihiatric; |
- scor MMSE ≥ 21; - deteriorare cognitivă, atrofie corticală uşoară / generalizată; - uită evenimentele recente; - necesitatea de a repeta de mai multe ori o relatare în vederea memorării; - ezitare în a răspunde la întrebări. |
- scor MMSE 15 - 20; - tulburări de memorie şi tulburări psihice de intensitate uşoară; - accentuarea tulburărilor de memorie; - deteriorare socială moderată cu dificultăţi în activitatea profesională. |
- scor MMSE 10 - 14; - atrofie corticală generalizată accentuată; - uitarea numelor, numerelor de telefon, adreselor; - uitarea conversaţiei recente, a evenimentelor curente; -sarcini neterminate deoarece nu ştie de unde să le reia. |
- scor MMSE ≤ 9; - atrofie corticală marcată cerebral, fără tulburări motorii; - demenţă Alzheimer - atrofie corticală marcată în lobii frontali şi parietali + triada simptomatică; -uitarea numelor, celor apropiaţi; - uitarea datelor personale; - incapacitate de memorare; - deteriorarea judecăţii, a controlului pulsional; - triada patognomonică (agnozie, apraxie, afazie) |
NB
a.În stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:
- tipul tulburării de personalitate,
- frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic),
- durata decompensărilor,
- răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor,
- integrarea socio-comunitară şi profesională,
- profesiunea,
- toxicofilia asociată.
b.Este necesară o anamneză minuţioasă corelată cu ancheta socială, urmărindu-se obţinerea de date, atât privind activitatea profesională (ruta profesională-mobilitatea profesională) cât şi comportamentul longitudinal în familie şi societate.
c.Examenul psihologic aduce date privitoare la posibilele elemente deteriorative, cât şi în evidenţierea trăsăturilor dominante în cazul tulburărilor mixte de personalitate.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Poate presta orice activitate profesională în funcţie de calificare, cu evitarea celor care impun responsabilitate şi contact cu publicul |
- Participare fără restricţii - activitatea profesională într-un loc de muncă accesibil, având un rol psihoterapeutic important; - Monitorizare medico-psiho-socială pentru prevenirea decompensărilor de tip psihotic. |
HANDICAP MEDIU |
- Pot efectua numeroase activităţi profesionale în funcţie de calificare, fără suprasolicitare psihică, într-o ambianţă relaţională adecvată; - Transferul activităţilor de vârf, de responsabilitate şi mai ales decizionale, altor membri ai echipei. |
- Participare cu condiţia realizării unui climat profesional tolerant din partea conducerii şi colectivului de muncă, fără tensiuni psihice în scopul inserţiei profesionale sau menţinerii în activităţi organizate; - Monitorizare medico-psihosociala. |
HANDICAP ACCENTUAT |
Pot executa nenumărate activităţi profesionale în funcţie de calificarea însuşită sau în curs de formare, fără solicitare psihică accentuată, responsabilităţi sau contact cu publicul. |
Facilitarea relaţiilor interpersonale în colectivul de lucru, în vederea inserţiei sociale. |
HANDICAP GRAV |
Pot desfăşura activităţi lucrative şi au nevoie de servicii de sprijin. |
- Necesită un mediu psiho-socio-familial suportiv şi asigurarea accesului la servicii specializate - Necesită asistent personal. |
IV.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TULBURĂRI ALE DISPOZIŢIEI ŞI PREVALENT DE GÂNDIRE*
* Se referă la:
- psihoze cu debut precoce (copilărie - adolescenţă; ex. schizofrenia, boli afective);
- afecţiuni psihice majore (psihoze) grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta solicitantului;
- psihoze la care se reţine o componentă ereditară indubitabilă;
- psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală).
- psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- Examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii tulburării psihice şi a prognosticului apropiat al afecţiunii); - Examen psihologic: testarea a funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective); - Investigaţii sociale |
În forme clinice reziduale, stabilite cu prudenţă |
În remisiuni cu dispariţia fenomenelor delirante şi halucinatorii permiţând reluarea activităţii la un nivel inferior |
În formele catatonice, dezorganizate (hebrefrenice), paranoide, nediferenţiate. NB În formele care au instituită interdicţia, handicap grav |
În formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial antisocial |
NB - De reţinut:
1.Debutul psihotic poate fi necaracteristic şi, ulterior, se pune diagnosticul de afecţiune psihică majoră. Debutul este reprezentat de prima consultaţie avută de pacient la un serviciu de psihiatrie (fişa de consultaţie este utilă).
2.Schizofrenia, în faza activă (productivă), este caracterizată prin:
a)idei delirante, halucinaţii, incoerenţă, autism, catatonie, afect plat sau evident inadecvat (discordant);
b)idei delirante, bizare;
c)halucinaţii proeminente;
d)în timpul puseului - munca, relaţiile sociale şi autoîngrijirea sunt afectate major;
e)nu poate fi stabilit un factor organic care a iniţiat sau menţinut tulburarea.
3.La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:
a)forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă şi depresia post schizofrenică. Primele patru forme sunt cele mai severe şi au un potenţial handicapant major;
b)tipul de evoluţie:
- subcronică sau cronică, cu sau fără episoade de acutizare;
- în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă nici un semn de tulburare);
c)cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;
d)climatul familial şi socioprofesional.
4.La evaluarea gradului de handicap în psihozele afective se va avea în vedere:
- mania cronicizată, formele bipolare, ciclotimia rapidă, depresia severă cronică.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
- Pot presta activităţi în condiţii de confort psihic şi fizic din punct de vedere al ambianţei relaţionale şi materiale. - Sunt contraindicate activităţile care implică suprasolicitare psihica, stresante şi cu responsabilitate ridicată. |
- Sprijin pentru menţinerea în activitate - activităţi organizate, accesibile; - Monitorizarea medico-psihosocială la serviciul teritorial de psihiatrie. |
HANDICAP MEDIU |
- Pot desfăşura activităţi, cu program integral sau parţial, în acelaşi loc de muncă. Schimbarea locului de muncă se va face numai dacă acesta este corespunzător din punctele de vedere ale solicitării psihice şi al relaţiilor interpersonale; - Evitarea profesiunilor cu risc de acutizare a tulburării. |
- Sprijin pentru menţinere în acelaşi loc de muncă sau pentru eventuala schimbare a locului de muncă; - Facilitarea relaţionării interpersonale în colectivul de lucru; - Sprijin pentru monitorizarea medico-psiho-socială. |
HANDICAP ACCENTUAT |
- Nu pot desfăşura activităţi profesionale organizate, indiferent de natura şi nivelul de solicitare; - Eventual activităţi în secţii de ergoterapie-terapie ocupaţională, cu rol psihoterapeutic; - Au afectata parţial capacitatea de autodeterminare şi autoservire; - Nu necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane. |
- Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de specialitate, cooperare la activităţile de psihoterapie sau/şi terapie ocupaţională; - Asigurarea unui climat comunitar şi familial de înţelegere, sprijin, fără factori stresanţi psihoafectivi. |
HANDICAP GRAV |
- Au pierdută capacitatea de autodeterminare, autoservire, autoîngrijire. |
- Monitorizare medico-psiho-socială permanentă. - Necesită asistent personal. - Necesită servicii specializate. |
CAPITOLUL 2: FUNCŢIILE SENZORIALE
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR VEDERII*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢA UŞOARĂ |
DEFICIENŢA MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢA GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- Acuitatea vizuală (calitatea vederii) mono-binoculară (cu cea mai bună corecţie, la ochiul cel mai bun) Refractrometrie oculară (autorefractometru dioptron) |
1/2 = 0,5 - 1/3 = 0,3 (2/3, 1/2, 1/3) |
VAO între 1/4 (0,25)-1/10 (0,1) |
VAO între 1/12 = 0,08 (4m) - 1/25 = 0,04 (2m) |
VAO sub 1/25 < 0,04 (2m) cecitate relativă VAO = pmm pl, fpl = cecitate absolută |
- Câmp vizual (manual) la ochiul cel mai bun |
Normal |
Redus concentric în jurul punctului de fixaţie la 30 -40 grade |
Redus concentric în jurul punctului de fixaţie la 10 - 30 grade |
Tubular, în jurul punctului de fixaţie (0 - 10 grade) |
- Câmp vizual computerizat ** |
În funcţie de structura oculară afectată |
|||
- Percepţia luminii la stimuli vizuali*** |
|
|
|
|
- Potenţiale vizuale evocate (PEV) |
Normal |
Normal |
Potenţiale modificate |
Lipsă percepţie luminoasă |
- Electroretinograma (ERG) |
Normal |
Normal |
Retina încă funcţională |
Traseu stins (retina nefuncţională) |
* În afecţiunile cronice primar şi secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evoluţie cronică-progresivă sub tratament specific sau cu sechele morfofuncţionale handicapante.
Cataractă cu indicaţie chirurgicală va fi evaluată după intervenţia operatorie.
Vicii de refracţie, de acomodare, nistagmusul.
** Câmpul vizual computerizat oferă relaţii privind sensibilitatea retinei cu modificări specifice structurii funcţiilor vizuale afectate efectiv (are programe prestabilite în funcţie de diagnosticul clinic).
*** PEV şi ERG utilizate în aprecierea stării funcţionale a retinei (teste obiective).
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice profesie |
Fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Profesiuni care nu comportă periclitate oculara sau suprasolicitare vizuală. |
Fără restricţii |
HANDICAP ACCENTUAT |
- Limitări în orientarea spaţială, în acomodarea la trecerea de la lumină la întuneric şi invers; - Profesiuni care nu comportă periclitate oculară sau suprasolicitare oculară. |
- Asigurarea de lupe măritoare pentru reperele prelucrate; - Afişarea cu litere mari a instrucţiunilor de muncă şi de protecţia a muncii; - Iluminat mai puternic compensator. |
HANDICAP GRAV |
- Dificultăţi majore de orientare în spaţiu. - Pot desfăşura activităţi lucrative |
- Marcarea drumului de acces spre locul de muncă; - Schimbarea sistemului de alarmă; - Ajustarea ambianţei luminoase; - Loc de muncă protejat pentru regăsirea materiei prime şi a uneltelor, eventual cu jalonarea drumului mâinii; - Montarea de apărătoare în zonele periculoase pentru muncă; - Informarea în muncă să se facă verbal sau în Braille; - Necesită ajutor regulat. |
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR AUZULUI*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
FĂRĂ DEFICIENŢĂ |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
INFIRMITATE |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
Audiometrie (subiectivă - liminară sau supraliminară sau audiometrie vocală şi obiectivă cu potenţiale evocate), impedansmetrie şi otoemisiuni acustice |
Scăderea sau abolirea unilaterală a auzului Tulburări de auz bilaterale cu pierdere între 0 - 20 dB |
Pierdere auditivă bilaterală între 20 - 40 dB |
Pierdere auditivă bilaterală între 41 - 70 dB protezabilă |
- Pierderea auditivă peste 70 dB care se protezează greu asociată cu tulburări psihice şi de limbaj; - Surditate congenitală sau dobândită înaintea achiziţionării limbajului însoţită de mutitate (surdocecitate cu demutizare slabă/nulă), cu pierdere peste 90 dB (cofoză) |
* În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce (copilărie/adolescenţă) însoţite de hipoacuzie (tip transmisie, neurosenzorială, mixtă), protezabile sau neprotezabile sau cu surditate (cofoza), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate).
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate |
Fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate |
Fără restricţii |
HANDICAP ACCENTUAT |
Acces la majoritatea locurilor de muncă, cu condiţia evitării activităţilor de comunicare cu publicul. |
Asigurarea unor sisteme optice de semnalizare înlocuindu-le pe cele sonore, atât în scopul protecţiei muncii, cât şi de asigurare a unui flux tehnologic normal, cu preluarea sarcinilor de supraveghere. |
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR VESTIBULARE*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢA UŞOARĂ |
DEFICIENŢA MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢA GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV* |
|
Evaluarea reflexelor: - vestibulo-ocular (electronistagmografie); - vestibulo-spinal (posturo-grafie dinamică computerizată şi cranio-corpo-grafie) |
Diferenţe funcţionale la probele provocate între cele 2 vestibule de cel puţin 20% Hipo/hiper excitabilitate vestibulară bilaterală |
Diferenţa între cele doua vestibule la probele provocate depăşeşte 30% (nistagmus spontan sau deviaţii nete) |
Ortostatismul este posibil dar dificil de menţinut, nistagmus spontan, diferenţa mare între vestibule (tulburări calitative ale traseului electronistagmografic), tulburări funcţionale echivalente cu 60-80% |
Ortostatismul este imposibil în criză, însoţit de tulburări vegetative. Probele spontane şi provocate(dacă se pot practica) sunt net pozitive. Tulburări funcţionale echivalente cu 80-100%* Pentru perioade limitate de 6-12 luni, în funcţie de durata şi reversibilitatea tulburărilor majore de echilibru la acţiunile de recuperare. |
* În afecţiunile cronice vestibulare, precum şi a căilor acestora, congenitale sau contractate precoce.
NB: În general tulburările vestibulare periferice au un caracter pasager, tranzitoriu.
Tulburările de echilibru survin când există o diferenţă funcţională mai mare de 20 - 30 % între cele două vestibule.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate |
Fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate |
Restricţie pentru activităţile care se desfăşoară la înălţime |
HANDICAP ACCENTUAT |
- Locuri de muncă - fără suprasolicitare posturală şi deplasări posturale de durată sau care impun alternanţa rapidă în variantele posturale; - Sunt accesibile, în general, muncile statice, activităţile de birou/meşteşugăreşti. |
Adaptarea locului de muncă, astfel încât să nu fie suprasolicitată postura ortostatică sau să o faciliteze prin mijloace suplimentare de sprijin, scaune adaptate, etc. |
HANDICAP GRAV |
- Sprijin pentru autoservire, îngrijire şi autogospodărire în activităţile de bază ale vieţii de zi cu zi. - Pentru perioada în care ortostatismul şi mobilizarea nu se pot realiza. |
- Necesită asistenţă de specialitate. - Necesită asistent personal. |
CAPITOLUL 3: FUNCŢIILE FONATORII ŞI DE COMUNICARE VERBALĂ
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢA UŞOARĂ |
DEFICIENŢA MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
- Examen ORL - Examen laringoscopic - Examen histopatologic - Probe ventilatori - Anchetă |
- Disfonie izolată (răguşeală); - Voce bitonală (pareză coardă vocală - recurenţială, unilaterală) |
Diplegie recurenţială în poziţie de abducţie sau aducţie (cu păstrarea vocii dar cu tulburări de respiraţie), în funcţie şi de specificul profesiunii (profesionişti ai vocii) |
- Traheostomă permanentă fără laringectomie. - Traheostomă cu laringectomie, determinată de procese maligne sau zdrobirea laringelui. - Ablaţia laringelui cu traheostomă permanentă şi lipsa crigmofonatiei, cu tulburări de vorbire, de ventilaţie şi, eventual, de nutriţie, ţinând seama de cauza care a determinat afectarea structurală. |
* Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de:
- stenoze post traumatice,
- pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurenţiali),
- procese tumorale benigne, maligne,
- procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive.
Funcţia fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) şi până la organul fonator principal, laringele, sub formă de:
- voce bitonală în paralizie recurenţială,
- disfonie prin formaţiuni tumorale,
- afonie consecutivă ablaţiei laringelui.
Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la uşoară şi până la accentuată, când este vorba de afonie.
În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere şi:
- specificul profesiei (profesionişti ai vocii),
- efectul terapiei,
- eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau malignă).
NB Funcţiile mentale ale limbajului, de articulare, tulburările de limbaj vorbit - mutitatea, limbaj slab cu toate încercările de reeducare (labiolectura) sunt prevăzute la capitolele respective.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI* |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI* |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate profesională fără suprasolicitare fizică mare, în condiţii de microclimat adecvat, fără variaţii termice, mediu prea rece sau prea cald sau uscat, fără curenţi de aer, umezeală. |
Asigurarea unui loc de muncă cu solicitare redusă, în condiţii de microclimat, fără variaţii termice, curenţi de aer, prea umed. |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate profesională fără suprasolicitare fizică mare, în condiţii de microclimat adecvat, fără variaţii termice, mediu prea rece sau prea cald sau uscat, fără curenţi de aer, umezeală. Pentru profesionişti ai vocii (profesori, avocaţi, solişti, cântăreţi vocali s.a.), schimbarea locului de muncă fără solicitarea vocei, în condiţii favorabile de microclimat - condiţii ambientale la locul de muncă sau profesiei. |
Asigurarea unui loc de muncă cu solicitare redusă în condiţii de microclimat, fără variaţii termice, curenţi de aer, prea umed. Monitorizare medicală la serviciul de ORL, tratament adecvat. |
HANDICAP ACCENTUAT |
Au capacitatea de autoservire şi autoîngrijire conservate. |
Monitorizare medico-psiho-socială la serviciul ORL, de logopedie, şi psihologie teritorială. Sprijin familial şi eventual comunitar pentru unele activităţi (de autogospodărire). |
* În principiu, afectarea vocii pentru anumite profesii şi locuri de muncă poate fi hotărâtoare, în timp ce, în altele, unde nu există mesaj vorbit, munca se poate desfăşura normal.
CAPITOLUL 4: FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ŞI RESPIRATOR
SECŢIUNEA 1: A. FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR INIMII*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- EKG de repaus; - Test de toleranţă la efort (TTE); - Ecografie bidimensională, ecografie Doppler; Cateterism cardiac, angiografie - Monitorizare tensiune arterială (TA) - Examen fund de ochi (FO). |
IC Nyha I |
IC Nyha II |
IC Nyha III |
IC Nyha IV |
- Persoana este asimptomatică în timpul activităţii uzuale sau/şi profesionale; - Tulburări de ritm şi conducere minore, influenţate de tratamentul specific. |
- Persoana este asimptomatică în condiţii de repaus, efectuează activităţi zilnice uzuale, dar nu poate face eforturi fizice prelungite; - Tulburări de ritm sau/şi de conducere repetitive care necesită tratament susţinut continuu la care toleranţa de efort este limitată de apariţia tulburărilor funcţionale la eforturi de intensitate mare sau medie. |
- Persoana prezintă simptome limitatoare de prestare a activităţii zilnice de întreţinere, prezintă semne de ICC corectabile sub tratament; - Cardiostimulare eficientă cu tulburări funcţionale la eforturi mici, chiar şi în repaus; - Aritmii ES ce nu pot fi controlate prin tratament şi induc tulburări hemodinamice manifeste accentuate în efort. |
- Persoana este simptomatică în repaus, apar semne de ICC, gradul de afectare cardiacă între 85-100%, ireversibilă la tratament; - Tulburări de ritm şi de conducere grave, neinfluenţate de tratament - Cardiostimulare ineficientă. |
*1.În afectarea primară a funcţiei contractile a inimii:
- Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice:
- CMP dilatativă sau congestive,
- CMP hipertrofică sau obstructive,
- CMP restrictivă sau obliterantă,
2.În afectarea secundara a funcţiei contractile a inimii:
- Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficienţă cardiacă cronică clinic manifestată:
- DSA, DSV, Coarctaţie aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV,
- Tetralogia Fallot, transpoziţii de vase mari,
- Atrezia de tricuspidă, anomalia Ebstein.
- Valvulopatii: de etiologie diversă, complicate sau decompensate neoperate sau operate (protezate), contractate precoce.
3.În afectarea ritmului şi conducerii cardiace:
- Tulburări de ritm şi de conducere persistente şi severe contractate precoce
(purtător de pacemaker).
4.Complicaţii post-transplant cardiac.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate profesională |
Participare fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate profesională care nu necesită efort fizic mare. |
Nu se pot adapta la efort fizic de intensitate mare şi durată. |
HANDICAP ACCENTUAT |
Limitarea capacităţii de adaptare la efort fizic (profesional şi casnic) |
Măsuri de adaptare a utilajelor pentru reducerea efortului fizic necesar, evitarea poziţiei forţate în muncă, deplasării posturale pe distanţe mari pe plan înclinat, urcarea de scări. |
HANDICAP GRAV |
Limitare majoră a capacităţii de autoîngrijire şi autogospodărire, de menţinere a stării de sănătate, de comunicare şi participare la viaţa de familie. |
- Necesită asistent personal. - Necesită servicii specializate. |
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ARTERELOR LEGATE DE FLUXUL SANGUIN
a)CONSTRICŢIA ŞI/SAU OBSTRUCŢIA ARTERIALĂ (ARTERIOPATII OBLITERANTE - TROMBANGIOPATII OBLITERANTE - BOALĂ BURGER
b)ANGINEUROPATII PRIMARE (BOALĂ RAYNAUD)*
* - Caracterizate prin spasm al arteriolelor de la nivelul degetelor şi, ocazional, al altor extremităţi, prag scăzut pentru aplicaţii reci sau orice cauză care activează simpaticul sau eliberarea de catecolamine;
- În formele severe se pot forma tromboze ale articulaţiilor mici care pot favoriza apariţia de necroze cu amputaţii (pierderi tisulare) la nivelul falangelor degetelor, mai rar la police;
- Afectează mai ales sexul feminin;
- Patogenia este incertă.
c)LIMFEDEMUL PRIMAR**
** - Caracterizat prin acumularea excesivă de lichid limfatic şi tumefierea ţesutului cutanat datorită obstrucţiei, distrugerii sau hiperplaziei vaselor limfatice;
- Poate surveni la naştere, adolescenţă sau mai târziu, pe parcursul vieţii;
- Mai frecventă la femei şi de obicei unilateral;
- Edem difuz cu deformarea membrului inferior sau superior în fazele înaintate, fără modificări cutanate sau semene de insuficienţă venoasă.
PARAMETRII FUNCŢIONALI |
- Oscilometria; - Ecografia intravasculară; - Examen Doppler; - RMN; - Angiografia cu substanţa de contrast; - Pletismografia prin impedanţă; NB. 1. Evaluare în funcţie de gradul de ischemie periferică, modul de apariţie al claudicaţiei intermitente şi intensitatea tulburărilor ischemico-necrotice; 2. Evaluare după clasificarea Leriche-Fontaine. |
|
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
HANDICAP UŞOR |
Arteriopatie obliterantă std. II a şi std. II b cu claudicaţie intermitentă sau constricţia arterială evaluată prin metode de laborator (parametri funcţionali). |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
HANDICAP MEDIU |
Arteriopatie obliterantă stadiul III cu claudicaţie intermitentă în repaus, dureri în decubit. Arteriopatie obliteranta stadiul IV cu amputaţie gambă unilateral protezată. BR cu crize vaso-spastice frecvente, cu dureri, cianoza degetelor mâinii şi parestezii. Limfedemul primar cu deformarea unilaterală globală a membrului inferior. |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP ACCENTUAT |
Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu: Amputaţii de membre unilaterale sau bilaterale greu protezabile sau neprotezabile: - Amputaţie de coapsă (bont mai mic de 6 cm.) greu protezabilă, dezarticulaţie coxo-femurală; - Amputaţie bilaterală a membrului pelvin de la nivelul gambelor; - Amputaţie unilaterală asociată cu anchiloze şi calusuri vicioase contralateral. Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu amputaţie gambă unilateral neprotezată, cu tulburări trofice cutanate la membrul contralateral. Angioneuropatiile primare (B.R.) forme avansate. Limfedemul primar bilateral cu deformare globala a membrului inferior, cu tulburări de statică şi mers. |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP GRAV |
Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu: - Amputaţie a ambelor coapse (imposibilitatea realizării ortostatismului fără cârje); - Lipsa prin dezarticulaţie a unui membru pelvin, asociată cu anchiloza membrului pelvin opus; - Lipsa prin dezarticulaţie a unui membru pelvin, asociată cu amputaţie sau dezarticulaţie de membru toracic; - Amputaţia membrului toracic unilaterală cu reducerea prehensiunii contralateral; - Amputaţie a ambelor membre toracice (de la diferite niveluri) cu redori strânse ale articulaţiilor cu imposibilitatea realizării gestualităţii profesionale şi uzuale. |
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Activităţile indicate şi accesibile, ca şi limitările în funcţie de intensitatea deficienţei funcţionale precum şi restricţiile şi serviciile necesare pentru participare sunt prezentate la Cap 7, subcap. III - Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii, a staticii şi mobilităţii - locomoţiei, sau/şi gestualităţii |
|
HANDICAP MEDIU |
||
HANDICAP ACCENTUAT |
||
HANDICAP GRAV |
SECŢIUNEA 2: B. FUNCŢIILE SISTEMULUI HEMATOLOGIC
De reţinut:
- În afecţiunile care evoluează în pusee, evaluarea se va face în perioadele de remisiune, luându-se în considerare însă, ca element important, frecvenţa şi durata episoadelor acute (confirmate prin documente medicale).
- Se va ţine seama de posibilitatea tratamentului, durata acestuia, efectele produse şi persistenţa lor în timp.
- Evaluarea funcţională se face la 6 - 12 luni.
- În situaţia aplicării tratamentului citostatic, imuno-supresor şi radioterapeutic, în evaluare se vor avea în vedere atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulb
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- Examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii tulburării psihice şi a prognosticului apropiat al afecţiunii); - Examen psihologic: testarea a funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective); - Investigaţii sociale |
În forme clinice reziduale, stabilite cu prudenţă |
În remisiuni cu dispariţia fenomenelor delirante şi halucinatorii permiţând reluarea activităţii la un nivel inferior |
În formele catatonice, dezorganizate (hebrefrenice), paranoide, nediferenţiate. NB În formele care au instituită interdicţia, handicap grav |
În formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial antisocial |
NB - De reţinut:
1.Debutul psihotic poate fi necaracteristic şi, ulterior, se pune diagnosticul de afecţiune psihică majoră. Debutul este reprezentat de prima consultaţie avută de pacient la un serviciu de psihiatrie (fişa de consultaţie este utilă).
2.Schizofrenia, în faza activă (productivă), este caracterizată prin:
a)idei delirante, halucinaţii, incoerenţă, autism, catatonie, afect plat sau evident inadecvat (discordant);
b)idei delirante, bizare;
c)halucinaţii proeminente;
d)în timpul puseului - munca, relaţiile sociale şi autoîngrijirea sunt afectate major;
e)nu poate fi stabilit un factor organic care a iniţiat sau menţinut tulburarea.
3.La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:
a)forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă şi depresia post schizofrenică. Primele patru forme sunt cele mai severe şi au un potenţial handicapant major;
b)tipul de evoluţie:
- subcronică sau cronică, cu sau fără episoade de acutizare;
- în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă nici un semn de tulburare);
c)cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;
d)climatul familial şi socioprofesional.
4.La evaluarea gradului de handicap în psihozele afective se va avea în vedere:
- mania cronicizată, formele bipolare, ciclotimia rapidă, depresia severă cronică.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
- Pot presta activităţi în condiţii de confort psihic şi fizic din punct de vedere al ambianţei relaţionale şi materiale. - Sunt contraindicate activităţile care implică suprasolicitare psihica, stresante şi cu responsabilitate ridicată. |
- Sprijin pentru menţinerea în activitate - activităţi organizate, accesibile; - Monitorizarea medico-psihosocială la serviciul teritorial de psihiatrie. |
HANDICAP MEDIU |
- Pot desfăşura activităţi, cu program integral sau parţial, în acelaşi loc de muncă. Schimbarea locului de muncă se va face numai dacă acesta este corespunzător din punctele de vedere ale solicitării psihice şi al relaţiilor interpersonale; - Evitarea profesiunilor cu risc de acutizare a tulburării. |
- Sprijin pentru menţinere în acelaşi loc de muncă sau pentru eventuala schimbare a locului de muncă; - Facilitarea relaţionării interpersonale în colectivul de lucru; - Sprijin pentru monitorizarea medico-psiho-socială. |
HANDICAP ACCENTUAT |
- Nu pot desfăşura activităţi profesionale organizate, indiferent de natura şi nivelul de solicitare; - Eventual activităţi în secţii de ergoterapie-terapie ocupaţională, cu rol psihoterapeutic; - Au afectata parţial capacitatea de autodeterminare şi autoservire; - Nu necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane. |
- Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de specialitate, cooperare la activităţile de psihoterapie sau/şi terapie ocupaţională; - Asigurarea unui climat comunitar şi familial de înţelegere, sprijin, fără factori stresanţi psihoafectivi. |
HANDICAP GRAV |
- Au pierdută capacitatea de autodeterminare, autoservire, autoîngrijire. |
- Monitorizare medico-psiho-socială permanentă. - Necesită asistent personal. - Necesită servicii specializate. |
CAPITOLUL 2: FUNCŢIILE SENZORIALE
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR VEDERII*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢA UŞOARĂ |
DEFICIENŢA MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢA GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- Acuitatea vizuală (calitatea vederii) mono-binoculară (cu cea mai bună corecţie, la ochiul cel mai bun) Refractrometrie oculară (autorefractometru dioptron) |
1/2 = 0,5 - 1/3 = 0,3 (2/3, 1/2, 1/3) |
VAO între 1/4 (0,25)-1/10 (0,1) |
VAO între 1/12 = 0,08 (4m) - 1/25 = 0,04 (2m) |
VAO sub 1/25 < 0,04 (2m) cecitate relativă VAO = pmm pl, fpl = cecitate absolută |
- Câmp vizual (manual) la ochiul cel mai bun |
Normal |
Redus concentric în jurul punctului de fixaţie la 30 -40 grade |
Redus concentric în jurul punctului de fixaţie la 10 - 30 grade |
Tubular, în jurul punctului de fixaţie (0 - 10 grade) |
- Câmp vizual computerizat ** |
În funcţie de structura oculară afectată |
|||
- Percepţia luminii la stimuli vizuali*** |
|
|
|
|
- Potenţiale vizuale evocate (PEV) |
Normal |
Normal |
Potenţiale modificate |
Lipsă percepţie luminoasă |
- Electroretinograma (ERG) |
Normal |
Normal |
Retina încă funcţională |
Traseu stins (retina nefuncţională) |
* În afecţiunile cronice primar şi secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evoluţie cronică-progresivă sub tratament specific sau cu sechele morfofuncţionale handicapante.
Cataractă cu indicaţie chirurgicală va fi evaluată după intervenţia operatorie.
Vicii de refracţie, de acomodare, nistagmusul.
** Câmpul vizual computerizat oferă relaţii privind sensibilitatea retinei cu modificări specifice structurii funcţiilor vizuale afectate efectiv (are programe prestabilite în funcţie de diagnosticul clinic).
*** PEV şi ERG utilizate în aprecierea stării funcţionale a retinei (teste obiective).
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice profesie |
Fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Profesiuni care nu comportă periclitate oculara sau suprasolicitare vizuală. |
Fără restricţii |
HANDICAP ACCENTUAT |
- Limitări în orientarea spaţială, în acomodarea la trecerea de la lumină la întuneric şi invers; - Profesiuni care nu comportă periclitate oculară sau suprasolicitare oculară. |
- Asigurarea de lupe măritoare pentru reperele prelucrate; - Afişarea cu litere mari a instrucţiunilor de muncă şi de protecţia a muncii; - Iluminat mai puternic compensator. |
HANDICAP GRAV |
- Dificultăţi majore de orientare în spaţiu. - Pot desfăşura activităţi lucrative |
- Marcarea drumului de acces spre locul de muncă; - Schimbarea sistemului de alarmă; - Ajustarea ambianţei luminoase; - Loc de muncă protejat pentru regăsirea materiei prime şi a uneltelor, eventual cu jalonarea drumului mâinii; - Montarea de apărătoare în zonele periculoase pentru muncă; - Informarea în muncă să se facă verbal sau în Braille; - Necesită ajutor regulat. |
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR AUZULUI*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
FĂRĂ DEFICIENŢĂ |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
INFIRMITATE |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
Audiometrie (subiectivă - liminară sau supraliminară sau audiometrie vocală şi obiectivă cu potenţiale evocate), impedansmetrie şi otoemisiuni acustice |
Scăderea sau abolirea unilaterală a auzului Tulburări de auz bilaterale cu pierdere între 0 - 20 dB |
Pierdere auditivă bilaterală între 20 - 40 dB |
Pierdere auditivă bilaterală între 41 - 70 dB protezabilă |
- Pierderea auditivă peste 70 dB care se protezează greu asociată cu tulburări psihice şi de limbaj; - Surditate congenitală sau dobândită înaintea achiziţionării limbajului însoţită de mutitate (surdocecitate cu demutizare slabă/nulă), cu pierdere peste 90 dB (cofoză) |
* În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce (copilărie/adolescenţă) însoţite de hipoacuzie (tip transmisie, neurosenzorială, mixtă), protezabile sau neprotezabile sau cu surditate (cofoza), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate).
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate |
Fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate |
Fără restricţii |
HANDICAP ACCENTUAT |
Acces la majoritatea locurilor de muncă, cu condiţia evitării activităţilor de comunicare cu publicul. |
Asigurarea unor sisteme optice de semnalizare înlocuindu-le pe cele sonore, atât în scopul protecţiei muncii, cât şi de asigurare a unui flux tehnologic normal, cu preluarea sarcinilor de supraveghere. |
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR VESTIBULARE*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢA UŞOARĂ |
DEFICIENŢA MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢA GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV* |
|
Evaluarea reflexelor: - vestibulo-ocular (electronistagmografie); - vestibulo-spinal (posturo-grafie dinamică computerizată şi cranio-corpo-grafie) |
Diferenţe funcţionale la probele provocate între cele 2 vestibule de cel puţin 20% Hipo/hiper excitabilitate vestibulară bilaterală |
Diferenţa între cele doua vestibule la probele provocate depăşeşte 30% (nistagmus spontan sau deviaţii nete) |
Ortostatismul este posibil dar dificil de menţinut, nistagmus spontan, diferenţa mare între vestibule (tulburări calitative ale traseului electronistagmografic), tulburări funcţionale echivalente cu 60-80% |
Ortostatismul este imposibil în criză, însoţit de tulburări vegetative. Probele spontane şi provocate(dacă se pot practica) sunt net pozitive. Tulburări funcţionale echivalente cu 80-100%* Pentru perioade limitate de 6-12 luni, în funcţie de durata şi reversibilitatea tulburărilor majore de echilibru la acţiunile de recuperare. |
* În afecţiunile cronice vestibulare, precum şi a căilor acestora, congenitale sau contractate precoce.
NB: În general tulburările vestibulare periferice au un caracter pasager, tranzitoriu.
Tulburările de echilibru survin când există o diferenţă funcţională mai mare de 20 - 30 % între cele două vestibule.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate |
Fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate |
Restricţie pentru activităţile care se desfăşoară la înălţime |
HANDICAP ACCENTUAT |
- Locuri de muncă - fără suprasolicitare posturală şi deplasări posturale de durată sau care impun alternanţa rapidă în variantele posturale; - Sunt accesibile, în general, muncile statice, activităţile de birou/meşteşugăreşti. |
Adaptarea locului de muncă, astfel încât să nu fie suprasolicitată postura ortostatică sau să o faciliteze prin mijloace suplimentare de sprijin, scaune adaptate, etc. |
HANDICAP GRAV |
- Sprijin pentru autoservire, îngrijire şi autogospodărire în activităţile de bază ale vieţii de zi cu zi. - Pentru perioada în care ortostatismul şi mobilizarea nu se pot realiza. |
- Necesită asistenţă de specialitate. - Necesită asistent personal. |
CAPITOLUL 3: FUNCŢIILE FONATORII ŞI DE COMUNICARE VERBALĂ
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢA UŞOARĂ |
DEFICIENŢA MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
- Examen ORL - Examen laringoscopic - Examen histopatologic - Probe ventilatori - Anchetă |
- Disfonie izolată (răguşeală); - Voce bitonală (pareză coardă vocală - recurenţială, unilaterală) |
Diplegie recurenţială în poziţie de abducţie sau aducţie (cu păstrarea vocii dar cu tulburări de respiraţie), în funcţie şi de specificul profesiunii (profesionişti ai vocii) |
- Traheostomă permanentă fără laringectomie. - Traheostomă cu laringectomie, determinată de procese maligne sau zdrobirea laringelui. - Ablaţia laringelui cu traheostomă permanentă şi lipsa crigmofonatiei, cu tulburări de vorbire, de ventilaţie şi, eventual, de nutriţie, ţinând seama de cauza care a determinat afectarea structurală. |
* Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de:
- stenoze post traumatice,
- pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurenţiali),
- procese tumorale benigne, maligne,
- procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive.
Funcţia fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) şi până la organul fonator principal, laringele, sub formă de:
- voce bitonală în paralizie recurenţială,
- disfonie prin formaţiuni tumorale,
- afonie consecutivă ablaţiei laringelui.
Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la uşoară şi până la accentuată, când este vorba de afonie.
În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere şi:
- specificul profesiei (profesionişti ai vocii),
- efectul terapiei,
- eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau malignă).
NB Funcţiile mentale ale limbajului, de articulare, tulburările de limbaj vorbit - mutitatea, limbaj slab cu toate încercările de reeducare (labiolectura) sunt prevăzute la capitolele respective.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI* |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI* |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate profesională fără suprasolicitare fizică mare, în condiţii de microclimat adecvat, fără variaţii termice, mediu prea rece sau prea cald sau uscat, fără curenţi de aer, umezeală. |
Asigurarea unui loc de muncă cu solicitare redusă, în condiţii de microclimat, fără variaţii termice, curenţi de aer, prea umed. |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate profesională fără suprasolicitare fizică mare, în condiţii de microclimat adecvat, fără variaţii termice, mediu prea rece sau prea cald sau uscat, fără curenţi de aer, umezeală. Pentru profesionişti ai vocii (profesori, avocaţi, solişti, cântăreţi vocali s.a.), schimbarea locului de muncă fără solicitarea vocei, în condiţii favorabile de microclimat - condiţii ambientale la locul de muncă sau profesiei. |
Asigurarea unui loc de muncă cu solicitare redusă în condiţii de microclimat, fără variaţii termice, curenţi de aer, prea umed. Monitorizare medicală la serviciul de ORL, tratament adecvat. |
HANDICAP ACCENTUAT |
Au capacitatea de autoservire şi autoîngrijire conservate. |
Monitorizare medico-psiho-socială la serviciul ORL, de logopedie, şi psihologie teritorială. Sprijin familial şi eventual comunitar pentru unele activităţi (de autogospodărire). |
* În principiu, afectarea vocii pentru anumite profesii şi locuri de muncă poate fi hotărâtoare, în timp ce, în altele, unde nu există mesaj vorbit, munca se poate desfăşura normal.
CAPITOLUL 4: FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ŞI RESPIRATOR
SECŢIUNEA 1: A. FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR INIMII*
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- EKG de repaus; - Test de toleranţă la efort (TTE); - Ecografie bidimensională, ecografie Doppler; Cateterism cardiac, angiografie - Monitorizare tensiune arterială (TA) - Examen fund de ochi (FO). |
IC Nyha I |
IC Nyha II |
IC Nyha III |
IC Nyha IV |
- Persoana este asimptomatică în timpul activităţii uzuale sau/şi profesionale; - Tulburări de ritm şi conducere minore, influenţate de tratamentul specific. |
- Persoana este asimptomatică în condiţii de repaus, efectuează activităţi zilnice uzuale, dar nu poate face eforturi fizice prelungite; - Tulburări de ritm sau/şi de conducere repetitive care necesită tratament susţinut continuu la care toleranţa de efort este limitată de apariţia tulburărilor funcţionale la eforturi de intensitate mare sau medie. |
- Persoana prezintă simptome limitatoare de prestare a activităţii zilnice de întreţinere, prezintă semne de ICC corectabile sub tratament; - Cardiostimulare eficientă cu tulburări funcţionale la eforturi mici, chiar şi în repaus; - Aritmii ES ce nu pot fi controlate prin tratament şi induc tulburări hemodinamice manifeste accentuate în efort. |
- Persoana este simptomatică în repaus, apar semne de ICC, gradul de afectare cardiacă între 85-100%, ireversibilă la tratament; - Tulburări de ritm şi de conducere grave, neinfluenţate de tratament - Cardiostimulare ineficientă. |
*1.În afectarea primară a funcţiei contractile a inimii:
- Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice:
- CMP dilatativă sau congestive,
- CMP hipertrofică sau obstructive,
- CMP restrictivă sau obliterantă,
2.În afectarea secundara a funcţiei contractile a inimii:
- Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficienţă cardiacă cronică clinic manifestată:
- DSA, DSV, Coarctaţie aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV,
- Tetralogia Fallot, transpoziţii de vase mari,
- Atrezia de tricuspidă, anomalia Ebstein.
- Valvulopatii: de etiologie diversă, complicate sau decompensate neoperate sau operate (protezate), contractate precoce.
3.În afectarea ritmului şi conducerii cardiace:
- Tulburări de ritm şi de conducere persistente şi severe contractate precoce
(purtător de pacemaker).
4.Complicaţii post-transplant cardiac.
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Orice activitate profesională |
Participare fără restricţii |
HANDICAP MEDIU |
Orice activitate profesională care nu necesită efort fizic mare. |
Nu se pot adapta la efort fizic de intensitate mare şi durată. |
HANDICAP ACCENTUAT |
Limitarea capacităţii de adaptare la efort fizic (profesional şi casnic) |
Măsuri de adaptare a utilajelor pentru reducerea efortului fizic necesar, evitarea poziţiei forţate în muncă, deplasării posturale pe distanţe mari pe plan înclinat, urcarea de scări. |
HANDICAP GRAV |
Limitare majoră a capacităţii de autoîngrijire şi autogospodărire, de menţinere a stării de sănătate, de comunicare şi participare la viaţa de familie. |
- Necesită asistent personal. - Necesită servicii specializate. |
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ARTERELOR LEGATE DE FLUXUL SANGUIN
a)CONSTRICŢIA ŞI/SAU OBSTRUCŢIA ARTERIALĂ (ARTERIOPATII OBLITERANTE - TROMBANGIOPATII OBLITERANTE - BOALĂ BURGER
b)ANGINEUROPATII PRIMARE (BOALĂ RAYNAUD)*
* - Caracterizate prin spasm al arteriolelor de la nivelul degetelor şi, ocazional, al altor extremităţi, prag scăzut pentru aplicaţii reci sau orice cauză care activează simpaticul sau eliberarea de catecolamine;
- În formele severe se pot forma tromboze ale articulaţiilor mici care pot favoriza apariţia de necroze cu amputaţii (pierderi tisulare) la nivelul falangelor degetelor, mai rar la police;
- Afectează mai ales sexul feminin;
- Patogenia este incertă.
c)LIMFEDEMUL PRIMAR**
** - Caracterizat prin acumularea excesivă de lichid limfatic şi tumefierea ţesutului cutanat datorită obstrucţiei, distrugerii sau hiperplaziei vaselor limfatice;
- Poate surveni la naştere, adolescenţă sau mai târziu, pe parcursul vieţii;
- Mai frecventă la femei şi de obicei unilateral;
- Edem difuz cu deformarea membrului inferior sau superior în fazele înaintate, fără modificări cutanate sau semene de insuficienţă venoasă.
PARAMETRII FUNCŢIONALI |
- Oscilometria; - Ecografia intravasculară; - Examen Doppler; - RMN; - Angiografia cu substanţa de contrast; - Pletismografia prin impedanţă; NB. 1. Evaluare în funcţie de gradul de ischemie periferică, modul de apariţie al claudicaţiei intermitente şi intensitatea tulburărilor ischemico-necrotice; 2. Evaluare după clasificarea Leriche-Fontaine. |
|
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
HANDICAP UŞOR |
Arteriopatie obliterantă std. II a şi std. II b cu claudicaţie intermitentă sau constricţia arterială evaluată prin metode de laborator (parametri funcţionali). |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
HANDICAP MEDIU |
Arteriopatie obliterantă stadiul III cu claudicaţie intermitentă în repaus, dureri în decubit. Arteriopatie obliteranta stadiul IV cu amputaţie gambă unilateral protezată. BR cu crize vaso-spastice frecvente, cu dureri, cianoza degetelor mâinii şi parestezii. Limfedemul primar cu deformarea unilaterală globală a membrului inferior. |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP ACCENTUAT |
Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu: Amputaţii de membre unilaterale sau bilaterale greu protezabile sau neprotezabile: - Amputaţie de coapsă (bont mai mic de 6 cm.) greu protezabilă, dezarticulaţie coxo-femurală; - Amputaţie bilaterală a membrului pelvin de la nivelul gambelor; - Amputaţie unilaterală asociată cu anchiloze şi calusuri vicioase contralateral. Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu amputaţie gambă unilateral neprotezată, cu tulburări trofice cutanate la membrul contralateral. Angioneuropatiile primare (B.R.) forme avansate. Limfedemul primar bilateral cu deformare globala a membrului inferior, cu tulburări de statică şi mers. |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP GRAV |
Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu: - Amputaţie a ambelor coapse (imposibilitatea realizării ortostatismului fără cârje); - Lipsa prin dezarticulaţie a unui membru pelvin, asociată cu anchiloza membrului pelvin opus; - Lipsa prin dezarticulaţie a unui membru pelvin, asociată cu amputaţie sau dezarticulaţie de membru toracic; - Amputaţia membrului toracic unilaterală cu reducerea prehensiunii contralateral; - Amputaţie a ambelor membre toracice (de la diferite niveluri) cu redori strânse ale articulaţiilor cu imposibilitatea realizării gestualităţii profesionale şi uzuale. |
|
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI |
PARTICIPARE - NECESITĂŢI |
HANDICAP UŞOR |
Activităţile indicate şi accesibile, ca şi limitările în funcţie de intensitatea deficienţei funcţionale precum şi restricţiile şi serviciile necesare pentru participare sunt prezentate la Cap 7, subcap. III - Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii, a staticii şi mobilităţii - locomoţiei, sau/şi gestualităţii |
|
HANDICAP MEDIU |
||
HANDICAP ACCENTUAT |
||
HANDICAP GRAV |
SECŢIUNEA 2: B. FUNCŢIILE SISTEMULUI HEMATOLOGIC
De reţinut:
- În afecţiunile care evoluează în pusee, evaluarea se va face în perioadele de remisiune, luându-se în considerare însă, ca element important, frecvenţa şi durata episoadelor acute (confirmate prin documente medicale).
- Se va ţine seama de posibilitatea tratamentului, durata acestuia, efectele produse şi persistenţa lor în timp.
- Evaluarea funcţională se face la 6 - 12 luni.
- În situaţia aplicării tratamentului citostatic, imuno-supresor şi radioterapeutic, în evaluare se vor avea în vedere atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă.
- În caz de transplant de măduvă osoasă, evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului.
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN ANOMALII ALE CELULELOR HEMATOPOETICE (FUNCŢIILOR DE PRODUCERE A SÂNGELUI ŞI ALE MĂDUVEI OSOASE)*
*1.Leucemii acute
2.Leucemia granulocitară cronică
3.Leucemia limfoidă cronică
4.Policitemia vera (Boala Vaquez)
5.Trombocitemia hemoragică
6.Mielofibroza cu metaplazie medulară
7.Sindromul mielo-displazic
8.Anemiile aplastice
1.Leucemii acute**
**a)Proliferare malignă a celulelor hematopoetice, caracterizată prin oprirea lor în diferenţiere şi maturaţie, asociată sau nu cu trecerea celulelor blastice în sângele periferic.
Caracterul esenţial (major) de diagnostic = prezenţa de celule blastice peste 30% din totalul celulelor medulare la puncţie sau biopsie osoasă.
b)Intensitatea deficienţei funcţionale este determinată de caracterul malign al bolii, de anemia însoţitoare, de hemoragii, de infecţii, precum şi de alte complicaţii ca: meningita leucemică, infiltrate craniene, pulmonare sau nefropatia urică.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- hemoleucograma completă - frotiu de sânge periferic - mielogramă - acid uric - creatinină - computer tomograf - lichid cefalorahidian (LCR) - transaminaze |
În remisiunile durabile de 4-5 ani, sub rezerva verificărilor funcţionale, anual |
În remisiunile durabile sub 4-5 ani |
- Afecţiune evolutivă cu complicaţii şi răspuns nesatisfăcător la tratament. - Recădere după 3-4 ani (recădere rezistentă la tratament). |
În formele accentuate care determină imobilizarea şi pierderea capacităţii de autoservire, prin complicaţii grave, ireversibile |
2.Leucemia granulocitară cronică*
*a)Afecţiune neoplazică hematologică din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizată prin creşterea excesivă a granulocitelor;
b)Are o evoluţie medie de 4 ani, dar supravieţuirea poate atinge 15-20 de ani;
c)Remisiunile în faza cronică produse de tratament, au durate de luni şi ani;
d)Deficienţa este determinată de caracterul malign, de complicaţii (hipersplenism, splină tumorală cu fenomene de compresiune abdominală, infarcte splenice, hemoragii, infecţii s.a.)
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- Clinic: - splenomegalie; - hepatomegalie (uşoară); - dureri osoase. - Paraclinic: - hemoleucogramă: leucocitoză marcată cu deviere la stânga - anemie în grad variabil; - mielogramă: măduvă hiperplazică, predominând granulocitară; - acid uric, creatinină; - ecografie renală (abdominală) - examen citogenetic. |
În formele uşoare cu remisiuni de lungă durată, clinice şi citologice. |
În formele cu evoluţie lentă, cu remisiuni trecătoare dar repetate, cu complicaţii moderate (litiază renală) |
În faze accentuate şi de metamorfozare blastică cu complicaţii severe, leucocitoză care nu răspunde la tratament |
În faza blastică (finală) - ca în leucemiile acute |
3.Leucemia limfatică cronică*
*Este o afecţiune primară a ţesutului limfatic în care se produce acumularea şi proliferarea unei clone maligne de limfocite blocate în maturaţie.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
- Clinic: - transpiraţii nocturne, - astenie fizică, - scădere ponderală, - adenopatii, - hepato-splenomegalie. - Paraclinic: - hemoleucogramă: limfocitoză > 30.000 mmc - mielogramă: infiltraţii limfocitare în măduva osoasă ce depăşesc 30% (criteriu major), - electroforeza proteine şi test Coombs. |
În stadiul 0 sau I, când apar adenopatii, evoluţie staţionară pe timp îndelungat, răspuns favorabil la tratament. |
În stadiul II, când apare hepatomegalia sau/şi splenomegalia cu remisiuni de minimum 3 ani sub tratament. |
În leucemia limfatică cronică stadiul III şi IV cu anemie < 11 gr% Hb, hematocrit sub 33%, trombocitopenie (sub 100.000 mmc), cu răspuns terapeutic slab şi prognostic nefavorabil. |
4.Policitemia vera (Boala Vaquez)*
*Este o afecţiune hematologică (din cadrul bolilor mieloproliferative) caracterizată prin proliferarea excesivă a celulelor din seria roşie
Evoluează în trei faze
- faza policitemică în care sunt posibile remisiuni clinice şi citologice până la 20 ani,
- faza de metaplazie mieloidă postpolicitemică,
- faza de leucemie acută postpolicitemică.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
- Clinic: - splenomegalie; - hepatomegalie; - HTA - examen neurologic - Paraclinic: - hemogramă completă: - nr. hematii - Hb gr. % - nr. leucocite - nr. trombocite - HT - mielogramă sau/şi - puncţie osoasă - teste de coagulare - ecografie cardiacă - saturaţia cu O2 a Hb din sângele arterial (dacă este cazul) - eritropoietină serică sau urinară |
În faza policitemică în remisiune clinica şi citologică, cu HT între 40 - 45%, trombocite sub 400.000 mmc |
În faza policitemică fără remisiune, cu complicaţii moderate (HTA, hemoragice sau tromboze reduse), cu HT de 50%, cu splenomegalie moderata, cu saturaţie de HbO2 normală, cu trombocitoză peste 400.000 mmc şi leucocitoză peste 12.000 mmc/ |
În faza policitemică cu sechele persistente prin complicaţii trombotice (neurologice, cardiace, hepatice) sau în faza de metaplazie, postpolicitemică, cu splenomegalie tumorală, fibroză medulară extinsă, tablou sangvin cu leucoeritroblasti, masă eritrocitară normală sau scăzută. |
În metaplazia mieloidă postpolicitemică şi de leucemie acută cu complicaţii severe neurologice sau cardiace, care împiedica autoservirea. |
5.Trombocitemie hemoragică esenţială sau primară*
*a)Este o anomalie hematologică (din bolile mieloproliferative cronice) caracterizată prin proliferare megacariocitelor, ceea ce conduce la creşterea numărului de trombocite în sânge.
b)Diagnosticul se pune pe:
- trombocite > 600.000/mmc
- masa eritrocitară normală, bazofilie prezentă
- splenomegalie
Se pot obţine, prin tratament, remisiuni pe durate variabile.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
- nr. trombocite = crescute mai mult de 600.000/mmc, fără o cauză identificabilă (infecţie, neoplasm sau hematologice); - mielograma = hipercelulară cu hiperplazie megacariocitară; - masa eritrocitară normală (sub 36 ml/kg corp la B şi sub 32 ml/kg corp la F); - absenţa fibrozei extinse a măduvei; - splenomegalie, în evoluţie atrofie splenică; - agregate trombocitare. |
În faze de remisiune clinică şi hematologică cu trombocite de 400.000 mmc. |
În formele cu complicaţii trombotice şi/sau hemoragice remise şi cu remisiune citologică (trombocite 400.000 mmc) cu splenomegalie moderată. |
În formele cu complicaţii trombotice şi/sau hemoragice severe, cu sechele persistente, cu trombocitoză peste 600.000 mmc, rezistente la tratament. |
6.Mielofibroză cu metaplazie mieloidă*
*a)Este o afecţiune neoplazică, hematologică din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizată prin:
- Hiperproducţie de celule hematopoetice;
- Hiperproducţie de celule stromale (fibroblaşti).
b)Supravieţuirea este, în medie, de 5-7 ani, cu limite între 1-20 ani.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
- splenomegalie moderată sau gigantă; - hemogramă (Hb scăzută, Ht scăzut, reticulocitoză, nr. leucocite normal sau scăzut, formula leucocitară deviată la stângă şi bazofilie) frotiu sânge-hematii «în picătură»; - mielogramă (biopsie medulară din creasta iliacă: tablou leucoeritroblastic şi mielofibroză); - În fazele avansate = insuficienţa medulară = pancitopenie cu: - - Sindrom anemic - - Sindrom infecţios - - Sindrom hemoragic. - Acid uric; - Creatinină; - Sideremie |
În faze proliferative fără complicaţii. |
În faza de insuficienţă medulară cu pancitopenie, cu sindrom anemic, hemoragic şi infecţios. |
7.Sindromul mielo-displazic*
*a)Este forma de insuficienţă medulară datorată imposibilităţii maturării celulare din seriile mieloide;
b)Sunt incluse stări preleucemice cu anemie refractară simplă sau cu sideroblaşti inelari sau cu exces de blaşti şi leucemia cronică mielomonocitară;
c)Durata de viaţă 1-3 ani.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢA ACCENTUATĂ/GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT/GRAV |
|
- Anemie cu semne de hipoxie anemică şi cu modificări morfologice cu macrocitoză, poichilocitoză, siderocite în sângele periferic; - Megaloblastoză, sideroblaşti patologici multinucleaţi în măduva osoasă. - Mielograma cu coloraţii speciale. |
În remisiuni complete, clinice şi citologice, în anemii simple, refractare. |
În remisiuni parţiale, de durată medie, cu rezultate favorabile la tratament, în anemiile refractare, în leucemia mielomonocitară cronică, în faze cronice fără complicaţii. |
- În anemie refractară simplă sau cu exces de blaşti, cu Hb sub 8 gr/dl, cu tratament ineficient; - În anemii cu exces de blaşti în transformare care preced leucemia acută; - În leucemia mielomonocitară cronică în perioada de acutizare a afecţiunii. |
8.Anemiile aplastice*
*a)Caracterizate prin citopenie periferică şi medulară cu hipo sau acelularitate.
b)Pot avea aspect de:
- Anemie eritroidă pură (eritroblastopenie) cu reticulocite < 1%
- Aplazie granulocitară (agranulocitoză) în care granulocitele sunt < 500/ml
- Aplazie megacariocitară în care trombocitele sunt sub 20. 000/ml
c)Complicaţii: infecţii, hemoragii, mielodisplazie, leucemie acută în fazele tardive
d)Remisiunile sunt rare, dar pot fi parţiale sau totale.
e)În formele severe mortalitate este > 80%, din care peste 50% mor în primul an de evoluţie.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ/GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT/GRAV |
|
- Hemograma completă - Hematocrit (HT) - Hemoglobina (Hb) - Număr trombocite - Mielogramă sau puncţie osoasă, biopsie - Sideremie - Glicemie - Probe de insuficientă hepatică |
În forme uşoare sau remisiuni totale ale acestora. |
În formele medii, fără tendinţe evolutive, fără complicaţii sau în fazele de remisiune parţială. |
- În forme cronice care necesită transfuzii repetate, cu hemosideroză, ciroză hepatică şi cu diabet zaharat; - În formele severe cu complicaţii grave; - În forme ce necesită transfuzii repetate, atât în perioade acute cât şi 2 ani după obţinerea unei remisiuni. |
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA CAPACITĂŢII SÂNGELUI DE A TRANSPORTA OXIGEN
|
ANEMIE FERIPRIVĂ* |
ANEMIE MEGALOBLASTICĂ** |
ANEMII HEMOLITICE*** |
PARAMETRII FUNCŢIONALI |
- Hb + HT scăzute; - CHEM < 30%; - VEM < 80 microni; - Sideremie < 50 micrograme la 100 ml; - Mielogramă: absenţa hemosiderinei medulare şi a sideroblaştilor. - Investigaţii pentru determinarea cauzei |
- Hb + HT scăzute; - Trombo-leucopenie; - Scad reticulocitele; - În frotiu macrocite; - Mielogramă: modificări de tip megaloblastic pe toate seriile. Alte semne: - Glosita Hunter, - Manifestări neurologice, - Anaclorhidrie histamino-rezistentă, - Gastrită atrofică, - Test Schilling cu valori scăzute (normal 8-25%), - Vitamina B12 în sânge < 100 mg %. - Acid folic - dozare |
Clinic: - Paloare; - Subicter conjunctival sau/şi tegumentar; - Splenomegalie cu/fără hepatomegalie. Paraclinic: -CENTER Hb + HT scăzute; - Reticulocite crescute; - Mielograma arată hiperplazie eritroblastică cu inversarea raportului G/E; - Bilirubinemie crescută, în special indirectă; - Urobilinogen prezent; - Teste de hemoliză |
* Este o anemie hipocromă microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă scăderea cantităţii de fier din hematii.
** Este o anemie datorata tulburării diviziunii celulare prin scăderea sintezei ADN urmare unui deficit de vitamină B12/de acid folic.
*** a)Se produc prin liza excesivă a eritrocitelor;
b)Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80-90 zile în hemolize uşoare, până la 5-10 zile în hemolize severe;
c)Forme de anemie hemolitică:
- sferocitoză ereditară,
- eliptocitoză ereditară,
- hemoglobinuria paroxistică nocturnă,
- hemoglobinopatii (talazemia majoră şi minoră),
- enzimopatii,
- autoimune,
- methemoglobinopatii.
De reţinut:
a)Anemiile reprezintă bolile sistemului eritocitar determinate de scăderea hemoglobinei şi/sau a masei eritrocitare totale care, prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge, determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară.
b)Dacă se ia ca parametru valoarea hemoglobinei, se consideră:
- Valori normale = 14 g/dl (±2) la bărbaţi; 13 g/dl (±2) la femei (valorile variază în funcţie de vârstă)
- Anemie uşoară la Hb între 10-12 g/dl;
- Anemie medie la Hb între 8-10 g/dl;
- Anemie severă la Hb sub 8 g/dl.
c)În aprecierea deficienţei funcţionale se ţine seama de:
- Severitatea anemiei;
- Necesitatea transfuziilor repetate;
- Răspunsul la tratament şi caracteristicile bolii primare care a generat anemia.
|
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ/GRAVĂ |
|
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT/GRAV |
ANEMII |
Forme uşoare cu Hb între 10-12 gr%, cu răspuns imediat şi persistent la tratament corespunzător. |
Forme moderate cu Hb între 8 - 10 gr % cu răspuns favorabil la tratament, fără complicaţii. |
- Anemie severă cu Hb sub 8 gr%; - Forme cu complicaţii, tromboze, hemoragii repetate, mielodisplazie; - Forme care necesită transfuzii frecvente. |
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA SISTEMULUI LIMFOID*
*Se referă la:
1.B. Hodgkin
2.Limfoame Nonhodgkiniene
3.Mielomul multiplu
4.B. Waldenstrom (macroglobulinemia)
1.Boala Hodgkin**
**a)Este determinată de proliferarea malignă a unei clone celulare, probabil din seria limfoidă cu forme de celule gigante tip STENBERG REED, paralele cu dezvoltarea unei reacţii celulare polimorfe granulomatoase.
b)Post terapeutic pot apare remisiuni de lungă durată, care pot fi complete (dispariţia ganglionilor şi a semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen crescute).
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARA |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
Clinic: - adenopatii periferice şi/sau pofunde; - hepatosplenomegalie; - febră; - prurit; - scădere ponderală; Paraclinic: - biopsie ganglionară (criteriu major); - electroforeză-imunelectroforeză; - hemoleucogramă; număr de trombocite; - VSH; - Fibrinogenemie. - CT pentru stadializare. |
Formele în remisiune completă. |
În formele cu remisiune incompletă. |
- Formele în evoluţie în perioadele de acutizare (cel puţin 6 luni de la iniţierea tratamentului fazei acute); - În formele cu complicaţii viscerale. |
În formele diseminate cu casexie neoplazică care împiedică autoservirea, autoîngrijirea şi autogospodărirea |
N.B. Evoluţia cuprinde 4 stadii:
- Stadiul I (1E) = afectarea unei singure grupe ganglionare sau a unui organ visceral prin contiguitate;
- Stadiul II (2E) = afectarea a două grupe ganglionare de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea unui organ visceral prin contiguitate;
- Stadiul III (3E) = afectarea de grupe ganglionare supra şi subdiafragmatice;
- Stadiul IV (4E) = determinări viscerale (examen: măduvă osoasă, ficat etc.) produse prin diseminare hematogenă.
2.Limfoame Nonhodgkiniene (LNH)*
*Anomalie neoplazică cu proliferarea unei clone maligne de celule aparţinând sistemului imunitar.
Face parte din sindromul limfoproliferativ cronic.
Evoluţie în patru stadii (vezi B. Hodgkin).
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
Clinic: - Febră; - Pierdere ponderală; - Adenopatii (70% din cazuri); - Splenomegalie (30% din cazuri); - Hepatomegalie (30-50% din cazuri). Paraclinic: - Examen histologic (criteriu major): - - LNH cu limfocite mici cu evoluţie lentă de câţiva ani, - - LNH cu malignitate medie, - - LNH cu malignitate mare, cu prognostic sumbru. - VSH; - Fibrinogenemie; - Electroforeză-imunoelectroforeză; - Hemoleucogramă; - Număr trombocite; - Examen neurologic; - RMN; - Computer tomograf; - Ecografie hepatică. |
În formele cu celule mici, cu remisiune de durată crescută. |
În remisiuni incomplete şi de durate mai scurte, mai ales în formele cu malignitate medie. |
- În formele cu remisiuni incomplete, de scurtă durată; - Cele rapid evolutive (în special LNH cu malignitate mare); - În determinările viscerale. |
În formele cu invazie medulară, hepatică, sistem nervos central - care împiedică autoservirea, autoîngrijirea şi autogospodărirea |
3.Mielomul multiplu*
*a)Produsă de proliferarea malignă a celulelor plasmocitare, caracterizată prin leziuni osoase, tulburări în metabolismul imunoglobulinelor, insuficienţă medulară şi insuficienţă renală.
b)Fracturi patologice, sindrom de compresiune medulară, insuficienţă renală, infecţii, sindrom hemoragipar, sindrom de hipercalcemie, sindrom de hipervascozitate.
c)Durata medie de viaţă informele netratate este de peste 7 luni, la cei trataţi, peste 30 de luni.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
|
Criterii majore: - Plasmocitoză tisulară; - Plasmocitoză medulară peste 30%; - Componenta M (IgG > 3,5 gr%, IgA > 2gr%, eliminare de proteina Bence Jons (BJ) > 2gr/24h). Criterii minore: - Plasmocitoză medulară între 10-30%; - Componentă M cu valori mai scăzute decât în criteriile majore; - Leziuni osoase; - Scăderea imunoglobulinelor normale. - Hemoleucogramă,calcemie, creatinină, ac. uric. |
În stadiul I, în remisiune, după tratament. |
În stadiul II, cu fracturi consolidate corect, cu anemie uşoară, cu afectare renală incipientă. |
În stadiul III, cu complicaţii osoase, renale, infecţioase etc. |
În formele cu sindrom de compresiune medulară sau paralizii sau insuficienţă renală gravă, ceea ce conduce la pierderea capacităţii de autoservire, a capacităţii de autoîngrijire şi a capacităţii de autogospodărire. |
NB În remisiuni:
- scade componenţa monoclonală cu 50 - 75% şi eliminarea proteinei BJ în urină cu 90%,
- se stabilizează leziunile osoase şi
- se normalizează calciul seric.
Evoluţie stadială (trei stadii):
I.Hb > 12 gr %
a)Ca seric normal
b)Leziuni osoase absente
c)IgG sub 5 gr %, IgA sub 3 gr %
d)Proteina BJ în urină sub 4 gr/24 h
II.Intermediar între I - III
III.Hb < 8 gr%
Ca seric peste 12 mg %
Complicaţii specifice.
4.Boala Waldenstrom (macroglobulinemia)*
*a)Este produsă prin proliferarea maligna a seriei limfo-plasmocitare şi se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide, creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de hipervascozitate sangvină;
b)Apare de obicei la vârstnici;
c)Durata supravieţuirii este variabilă.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
|
Clinic: - Adenopatii; - Hepatosplenomegalie; - Fenomene hemoragipare cutaneo-mucoase; - Sindrom de hipervascozitate sanguină; - Tulburări de memorie şi orientare; - Somnolenţă. Paraclinic: - Anemie cu prezenţa de rulouri de hematii pe frotiu; - Creştere mare a proteinemiei - Electroforeză proteine - Creşte VSH; - Creşterea IgM şi a vâscozităţii serice; - Teste psihologice (cognitive); - Uree, creatinină, acid uric; - Medulogramă; - PBO |
- În perioada de remisiune; - În forme cu anemie moderată; - În formele cu determinări viscerale reduse. |
- În forme avansate cu sindrom hemoragic ce duce la anemii pronunţate; - În forme complicate cu insuficienţă cardiacă sau insuficienţă renală. |
IV.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE COAGULARE*
* Se referă la:
1)Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)
2)Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării
Hemofilia A şi B
3)Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării
4)B. Von Willebrand
5)Trombofilii ereditare (primare)
1.Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)**
** a)Este un sindrom hemoragic produs prin trombocitopenie imună datorată anticorpilor antitrombocitări, ceea ce produce distrugerea prematură a trombocitelor în sistemul macrofagic.
b)Durata de viaţă, în majoritatea cazurilor, este normală, mortalitatea fiind mai mică de 10%.
PARAMETRI FUNCŢIONALI |
DEFICIENŢĂ UŞOARĂ |
DEFICIENŢĂ MEDIE |
DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ |
DEFICIENŢĂ GRAVĂ |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
HANDICAP UŞOR |
HANDICAP MEDIU |
HANDICAP ACCENTUAT |
HANDICAP GRAV |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Clinic: - Sângerări cutaneo-mucoase; - Absenţa splenomegaliei. Paraclinic: - Număr trombocite în sângurările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă. - În caz de transplant de măduvă osoasă, evaluarea se va face la 6 luni de la realizarea transplantului.
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN ANOMALII ALE CELULELOR HEMATOPOETICE (FUNCŢIILOR DE PRODUCERE A SÂNGELUI ŞI ALE MĂDUVEI OSOASE)*
*1.Leucemii acute 2.Leucemia granulocitară cronică 3.Leucemia limfoidă cronică 4.Policitemia vera (Boala Vaquez) 5.Trombocitemia hemoragică 6.Mielofibroza cu metaplazie medulară 7.Sindromul mielo-displazic 8.Anemiile aplastice 1.Leucemii acute** **a)Proliferare malignă a celulelor hematopoetice, caracterizată prin oprirea lor în diferenţiere şi maturaţie, asociată sau nu cu trecerea celulelor blastice în sângele periferic. Caracterul esenţial (major) de diagnostic = prezenţa de celule blastice peste 30% din totalul celulelor medulare la puncţie sau biopsie osoasă. b)Intensitatea deficienţei funcţionale este determinată de caracterul malign al bolii, de anemia însoţitoare, de hemoragii, de infecţii, precum şi de alte complicaţii ca: meningita leucemică, infiltrate craniene, pulmonare sau nefropatia urică.
2.Leucemia granulocitară cronică* *a)Afecţiune neoplazică hematologică din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizată prin creşterea excesivă a granulocitelor; b)Are o evoluţie medie de 4 ani, dar supravieţuirea poate atinge 15-20 de ani; c)Remisiunile în faza cronică produse de tratament, au durate de luni şi ani; d)Deficienţa este determinată de caracterul malign, de complicaţii (hipersplenism, splină tumorală cu fenomene de compresiune abdominală, infarcte splenice, hemoragii, infecţii s.a.)
3.Leucemia limfatică cronică* *Este o afecţiune primară a ţesutului limfatic în care se produce acumularea şi proliferarea unei clone maligne de limfocite blocate în maturaţie.
4.Policitemia vera (Boala Vaquez)* *Este o afecţiune hematologică (din cadrul bolilor mieloproliferative) caracterizată prin proliferarea excesivă a celulelor din seria roşie Evoluează în trei faze - faza policitemică în care sunt posibile remisiuni clinice şi citologice până la 20 ani, - faza de metaplazie mieloidă postpolicitemică, - faza de leucemie acută postpolicitemică.
5.Trombocitemie hemoragică esenţială sau primară* *a)Este o anomalie hematologică (din bolile mieloproliferative cronice) caracterizată prin proliferare megacariocitelor, ceea ce conduce la creşterea numărului de trombocite în sânge. b)Diagnosticul se pune pe: - trombocite > 600.000/mmc - masa eritrocitară normală, bazofilie prezentă - splenomegalie Se pot obţine, prin tratament, remisiuni pe durate variabile.
6.Mielofibroză cu metaplazie mieloidă* *a)Este o afecţiune neoplazică, hematologică din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizată prin: - Hiperproducţie de celule hematopoetice; - Hiperproducţie de celule stromale (fibroblaşti). b)Supravieţuirea este, în medie, de 5-7 ani, cu limite între 1-20 ani.
7.Sindromul mielo-displazic* *a)Este forma de insuficienţă medulară datorată imposibilităţii maturării celulare din seriile mieloide; b)Sunt incluse stări preleucemice cu anemie refractară simplă sau cu sideroblaşti inelari sau cu exces de blaşti şi leucemia cronică mielomonocitară; c)Durata de viaţă 1-3 ani.
8.Anemiile aplastice* *a)Caracterizate prin citopenie periferică şi medulară cu hipo sau acelularitate. b)Pot avea aspect de: - Anemie eritroidă pură (eritroblastopenie) cu reticulocite < 1% - Aplazie granulocitară (agranulocitoză) în care granulocitele sunt < 500/ml - Aplazie megacariocitară în care trombocitele sunt sub 20. 000/ml c)Complicaţii: infecţii, hemoragii, mielodisplazie, leucemie acută în fazele tardive d)Remisiunile sunt rare, dar pot fi parţiale sau totale. e)În formele severe mortalitate este > 80%, din care peste 50% mor în primul an de evoluţie.
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA CAPACITĂŢII SÂNGELUI DE A TRANSPORTA OXIGEN
* Este o anemie hipocromă microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă scăderea cantităţii de fier din hematii. ** Este o anemie datorata tulburării diviziunii celulare prin scăderea sintezei ADN urmare unui deficit de vitamină B12/de acid folic. *** a)Se produc prin liza excesivă a eritrocitelor; b)Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80-90 zile în hemolize uşoare, până la 5-10 zile în hemolize severe; c)Forme de anemie hemolitică: - sferocitoză ereditară, - eliptocitoză ereditară, - hemoglobinuria paroxistică nocturnă, - hemoglobinopatii (talazemia majoră şi minoră), - enzimopatii, - autoimune, - methemoglobinopatii. De reţinut: a)Anemiile reprezintă bolile sistemului eritocitar determinate de scăderea hemoglobinei şi/sau a masei eritrocitare totale care, prin scăderea capacităţii de transport a O2 de către sânge, determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară. b)Dacă se ia ca parametru valoarea hemoglobinei, se consideră: - Valori normale = 14 g/dl (±2) la bărbaţi; 13 g/dl (±2) la femei (valorile variază în funcţie de vârstă) - Anemie uşoară la Hb între 10-12 g/dl; - Anemie medie la Hb între 8-10 g/dl; - Anemie severă la Hb sub 8 g/dl. c)În aprecierea deficienţei funcţionale se ţine seama de: - Severitatea anemiei; - Necesitatea transfuziilor repetate; - Răspunsul la tratament şi caracteristicile bolii primare care a generat anemia.
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA SISTEMULUI LIMFOID*
*Se referă la: 1.B. Hodgkin 2.Limfoame Nonhodgkiniene 3.Mielomul multiplu 4.B. Waldenstrom (macroglobulinemia) 1.Boala Hodgkin** **a)Este determinată de proliferarea malignă a unei clone celulare, probabil din seria limfoidă cu forme de celule gigante tip STENBERG REED, paralele cu dezvoltarea unei reacţii celulare polimorfe granulomatoase. b)Post terapeutic pot apare remisiuni de lungă durată, care pot fi complete (dispariţia ganglionilor şi a semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen crescute).
N.B. Evoluţia cuprinde 4 stadii: - Stadiul I (1E) = afectarea unei singure grupe ganglionare sau a unui organ visceral prin contiguitate; - Stadiul II (2E) = afectarea a două grupe ganglionare de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea unui organ visceral prin contiguitate; - Stadiul III (3E) = afectarea de grupe ganglionare supra şi subdiafragmatice; - Stadiul IV (4E) = determinări viscerale (examen: măduvă osoasă, ficat etc.) produse prin diseminare hematogenă. 2.Limfoame Nonhodgkiniene (LNH)* *Anomalie neoplazică cu proliferarea unei clone maligne de celule aparţinând sistemului imunitar. Face parte din sindromul limfoproliferativ cronic. Evoluţie în patru stadii (vezi B. Hodgkin).
3.Mielomul multiplu* *a)Produsă de proliferarea malignă a celulelor plasmocitare, caracterizată prin leziuni osoase, tulburări în metabolismul imunoglobulinelor, insuficienţă medulară şi insuficienţă renală. b)Fracturi patologice, sindrom de compresiune medulară, insuficienţă renală, infecţii, sindrom hemoragipar, sindrom de hipercalcemie, sindrom de hipervascozitate. c)Durata medie de viaţă informele netratate este de peste 7 luni, la cei trataţi, peste 30 de luni.
NB În remisiuni: - scade componenţa monoclonală cu 50 - 75% şi eliminarea proteinei BJ în urină cu 90%, - se stabilizează leziunile osoase şi - se normalizează calciul seric. Evoluţie stadială (trei stadii): I.Hb > 12 gr % a)Ca seric normal b)Leziuni osoase absente c)IgG sub 5 gr %, IgA sub 3 gr % d)Proteina BJ în urină sub 4 gr/24 h II.Intermediar între I - III III.Hb < 8 gr% Ca seric peste 12 mg % Complicaţii specifice. 4.Boala Waldenstrom (macroglobulinemia)* *a)Este produsă prin proliferarea maligna a seriei limfo-plasmocitare şi se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide, creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de hipervascozitate sangvină; b)Apare de obicei la vârstnici; c)Durata supravieţuirii este variabilă.
IV.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE COAGULARE*
* Se referă la: 1)Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI) 2)Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării Hemofilia A şi B 3)Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării 4)B. Von Willebrand 5)Trombofilii ereditare (primare) 1.Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)** ** a)Este un sindrom hemoragic produs prin trombocitopenie imună datorată anticorpilor antitrombocitări, ceea ce produce distrugerea prematură a trombocitelor în sistemul macrofagic. b)Durata de viaţă, în majoritatea cazurilor, este normală, mortalitatea fiind mai mică de 10%.
De reţinut: a)la un număr de trombocite mai mare de 100.000/mmc nu apar sângerări, b)între 30.000 - 50.000/mmc apar sângerări la traume minime, c)trombocite sub 30.000/mmc - apar sângerări cutaneo-mucoase, d)trombocite sub 10.000/mmc - se constituie sindromul hemoragic generalizat cu risc crescut de hemoragii în SNC. 2.Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării Hemofilia A şi B prin deficit de factor VIII şi IX ai coagulării A fost tratată la Cap. 7 - Evaluarea afectării funcţiilor de statică, locomoţie sau/şi gestualitate - prin care devin handicapante 3.Alte sindroame hemoragice prin deficit de factorii plasmatici ai coagulării
4.Boala Von Willebrand (BvW)* *a)Este o deficienţa ereditară a factorului vW cu transmitere de tip autosomal şi expresie fenotipică variabilă chiar şi între membrii aceleaşi familii. b)Factorul vW asigură adeziunea plachetelor la colagenul subendotelial dezgolit, transportul şi stabilitatea în plasmă a factorului VIII al coagulării (VIII C). c)Tratamentul se instituie odată cu instalarea accidentelor hemoragice sau, profilactic, în cazul unor explorări invazive, de extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. d)Hemoragiile pot fi stopate prin tratament medicamentos. În cele severe se recurge la substituţie (plasma proaspătă congelată, crioprecipitate concentrate de F VIII C şi FvW).
5.Trombofilii ereditare (primare)* * Deficienţa funcţională este determinată de: - frecvenţa şi intensitatea accidentului trombotic, - teritoriile venoase afectate, - manifestările clinice specifice, - tratamentul anticoagulant de fond ce predispune la evenimente hemoragice, - sechelele induse de accidentele trombotice.
Tromboze unice sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau predispoziţii pentru accidente trombotice generate de o stare latentă şi permanentă de hipercuagulabilitate plasmatică de cauză ereditară. Mutaţiile genetice implică: - Anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia genei protrombinei şi a genei factorului V şi rezistenţa la proteina C activată), - Deficienţa inhibitorilor naturali ai coagulării (proteina C, proteina S, antitrombina III s.a.), Anomalii ale lizei cheagului (disfibrinogenemia, deficienţa plasmogenului şi a inhibitorului său), - Hiperhomocisteinemia. Studii populaţionale au evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor protrombinei, a factorilor V, a hiperhormocisteinemiei şi a inhibitorilor proteinei C, proteinei S şi a antitrombinei III. Transmiterea este de tip autosomal. Accidentele trombotice pot să apară din mică copilărie sau la adulţii tineri. Sunt mai frecvente la hemozigoţi sau la dublu heterozigoţi. Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioară, mezenterică, cerebrale, renale, hepatice). Factori predispozanţi pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, lăuzia, contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale laborioase. După diagnostic, pacienţii trebuie anticoagulaţi toată viaţa.
V.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TRANSPLANT MEDULAR (Status post transplant - auto sau allo transplant)
* Elemente valabile în toate afectările funcţiilor sistemului hematologic (indiferent de structura afectată)
SECŢIUNEA 3: C. FUNCŢIILE SISTEMULUI IMUNITAR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN SINDROMUL IMUNODEFICITAR CRONIC DOBÂNDIT*
* Se referă la sindromul imunodeficitar cronic dobândit = infecţia HIV-SIDA Evaluarea deficienţei globale în sindromul prin deficit imunitar dobândit se face după ultimile criterii clinico-imunologice emise de CDC (Centrul de Control al Bolilor), de la Atlanta în anul 1993, pentru adulţi, şi în anul 1994 pentru copii În evaluare trebuie avute în vedere: a)stadiul clinico-imunologic al infecţiei HIV-SIDA (intensitatea supresiei imunologice) b)infecţiile specifice bolii SIDA - intensitatea tulburărilor funcţionale c)infecţiile oportuniste grefate pe organisme fără apărare (rezistentă foarte scăzută sau absentă) SIDA este o problemă cu precădere medicală în ultimele faze, care timp de ani devine o problemă socială, educativă, comunitară, cu largi implicaţii economice.
NB În SIDA stadiul clinico-imunologic C3, indiferent de complicaţiile specifice şi infecţiile oportuniste este necesară recomandarea asistentului personal sau a indemnizaţiei de însoţitor.
SECŢIUNEA 4: D. FUNCŢIILE SISTEMULUI RESPIRATOR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR SISTEMULUI RESPIRATOR* * 1.În afecţiunile respiratorii cronice,contractate precoce (copilărie,adolescenţă până 26 ani), care determină tulburări funcţionale permanente sau care riscă să devină permanente, de exemplu: astmul bronşic, anomalii congenitale, agenezie pulmonară parţială, BPOC, pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze, bronşiectazii supuraţii bronhopulmonare, tuberculoză pulmonară activă, tuberculoză pulmonară operată, sindromul post tuberculos; 2.Cancerul bronho-pulmonar; 3.Transplantul pulmonar.
** Se poate determina: - presiunea parţiala a O2 în sângele arterial sistemic (Pa O2) - Valori normale: 78 - 100mmHg - presiunea parţială a CO2 în sângele arterial sistemic (Pa CO2) - Valori normale: 35 - 45 (în medie 40 mm Hg) - saturaţia O2 a Hb în sângele arterial sistemic (Sa O2)- Valori normale = 95% *** - reducere uşoară 150 - 110 w - reducere medie 110 - 80 w - reducere accentuată 80 - 35 w - reducere gravă < 35w
CAPITOLUL 5: FUNCŢIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ŞI ENDOCRIN I._ a)EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII ALE SISTEMULUI DIGESTIV (DE DIGESTIE, SECREŢIE, ABSORBŢIE-ASIMILAŢIE)* * Se referă la: - unele tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau neoperabile: Gastrectomie largă pentru ADK cu gastrostomă; TM oro-faringo-esofago-gastrice sau ale unor segmente intestinale inoperabile sau în faze de generalizare. Rezecţia unor segmente intestinale pentru TM cu colostomă, anus iliac, sigma anus sau anus contra lateralis (definitive), - pancreatectomie parţială sau totală pentru TM, - stenoze esofagiene strânse, de cauză diversă, care necesită dilataţii, esofagoplastii, protezare, gastrostomă pentru alimentaţie.
** Parametrii funcţionali se vor selecta în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările morfologice şi biochimice induse, precum şi de datele antropometrice în funcţie de care se stabileşte echilibrul ponderal. *** Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula Lorencz: X = A cm - 100 - (Acm - 150)/4, unde Acm = înălţimea individului în cm.
b)EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR HEPATICE* * Se referă la: afecţiuni cronice hepatice indiferent de etiologie: - hepatite cronice şi ciroze hepatice - contractate precoce (copilărie adolescenţă până la 26 ani) - cancer hepatic primar sau secundar, - transplant hepatic total sau parţial.
De reţinut: a)la un număr de trombocite mai mare de 100.000/mmc nu apar sângerări, b)între 30.000 - 50.000/mmc apar sângerări la traume minime, c)trombocite sub 30.000/mmc - apar sângerări cutaneo-mucoase, d)trombocite sub 10.000/mmc - se constituie sindromul hemoragic generalizat cu risc crescut de hemoragii în SNC. 2.Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării Hemofilia A şi B prin deficit de factor VIII şi IX ai coagulării A fost tratată la Cap. 7 - Evaluarea afectării funcţiilor de statică, locomoţie sau/şi gestualitate - prin care devin handicapante 3.Alte sindroame hemoragice prin deficit de factorii plasmatici ai coagulării
4.Boala Von Willebrand (BvW)* *a)Este o deficienţa ereditară a factorului vW cu transmitere de tip autosomal şi expresie fenotipică variabilă chiar şi între membrii aceleaşi familii. b)Factorul vW asigură adeziunea plachetelor la colagenul subendotelial dezgolit, transportul şi stabilitatea în plasmă a factorului VIII al coagulării (VIII C). c)Tratamentul se instituie odată cu instalarea accidentelor hemoragice sau, profilactic, în cazul unor explorări invazive, de extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale. d)Hemoragiile pot fi stopate prin tratament medicamentos. În cele severe se recurge la substituţie (plasma proaspătă congelată, crioprecipitate concentrate de F VIII C şi FvW).
5.Trombofilii ereditare (primare)* * Deficienţa funcţională este determinată de: - frecvenţa şi intensitatea accidentului trombotic, - teritoriile venoase afectate, - manifestările clinice specifice, - tratamentul anticoagulant de fond ce predispune la evenimente hemoragice, - sechelele induse de accidentele trombotice.
Tromboze unice sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau predispoziţii pentru accidente trombotice generate de o stare latentă şi permanentă de hipercuagulabilitate plasmatică de cauză ereditară. Mutaţiile genetice implică: - Anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia genei protrombinei şi a genei factorului V şi rezistenţa la proteina C activată), - Deficienţa inhibitorilor naturali ai coagulării (proteina C, proteina S, antitrombina III s.a.), Anomalii ale lizei cheagului (disfibrinogenemia, deficienţa plasmogenului şi a inhibitorului său), - Hiperhomocisteinemia. Studii populaţionale au evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor protrombinei, a factorilor V, a hiperhormocisteinemiei şi a inhibitorilor proteinei C, proteinei S şi a antitrombinei III. Transmiterea este de tip autosomal. Accidentele trombotice pot să apară din mică copilărie sau la adulţii tineri. Sunt mai frecvente la hemozigoţi sau la dublu heterozigoţi. Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioară, mezenterică, cerebrale, renale, hepatice). Factori predispozanţi pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, lăuzia, contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale laborioase. După diagnostic, pacienţii trebuie anticoagulaţi toată viaţa.
V.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TRANSPLANT MEDULAR (Status post transplant - auto sau allo transplant)
* Elemente valabile în toate afectările funcţiilor sistemului hematologic (indiferent de structura afectată)
SECŢIUNEA 3: C. FUNCŢIILE SISTEMULUI IMUNITAR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN SINDROMUL IMUNODEFICITAR CRONIC DOBÂNDIT*
* Se referă la sindromul imunodeficitar cronic dobândit = infecţia HIV-SIDA Evaluarea deficienţei globale în sindromul prin deficit imunitar dobândit se face după ultimile criterii clinico-imunologice emise de CDC (Centrul de Control al Bolilor), de la Atlanta în anul 1993, pentru adulţi, şi în anul 1994 pentru copii În evaluare trebuie avute în vedere: a)stadiul clinico-imunologic al infecţiei HIV-SIDA (intensitatea supresiei imunologice) b)infecţiile specifice bolii SIDA - intensitatea tulburărilor funcţionale c)infecţiile oportuniste grefate pe organisme fără apărare (rezistentă foarte scăzută sau absentă) SIDA este o problemă cu precădere medicală în ultimele faze, care timp de ani devine o problemă socială, educativă, comunitară, cu largi implicaţii economice.
NB În SIDA stadiul clinico-imunologic C3, indiferent de complicaţiile specifice şi infecţiile oportuniste este necesară recomandarea asistentului personal sau a indemnizaţiei de însoţitor.
SECŢIUNEA 4: D. FUNCŢIILE SISTEMULUI RESPIRATOR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR SISTEMULUI RESPIRATOR* * 1.În afecţiunile respiratorii cronice,contractate precoce (copilărie,adolescenţă până 26 ani), care determină tulburări funcţionale permanente sau care riscă să devină permanente, de exemplu: astmul bronşic, anomalii congenitale, agenezie pulmonară parţială, BPOC, pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze, bronşiectazii supuraţii bronhopulmonare, tuberculoză pulmonară activă, tuberculoză pulmonară operată, sindromul post tuberculos; 2.Cancerul bronho-pulmonar; 3.Transplantul pulmonar.
** Se poate determina: - presiunea parţiala a O2 în sângele arterial sistemic (Pa O2) - Valori normale: 78 - 100mmHg - presiunea parţială a CO2 în sângele arterial sistemic (Pa CO2) - Valori normale: 35 - 45 (în medie 40 mm Hg) - saturaţia O2 a Hb în sângele arterial sistemic (Sa O2)- Valori normale = 95% *** - reducere uşoară 150 - 110 w - reducere medie 110 - 80 w - reducere accentuată 80 - 35 w - reducere gravă < 35w
CAPITOLUL 5: FUNCŢIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ŞI ENDOCRIN I._ a)EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII ALE SISTEMULUI DIGESTIV (DE DIGESTIE, SECREŢIE, ABSORBŢIE-ASIMILAŢIE)* * Se referă la: - unele tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau neoperabile: Gastrectomie largă pentru ADK cu gastrostomă; TM oro-faringo-esofago-gastrice sau ale unor segmente intestinale inoperabile sau în faze de generalizare. Rezecţia unor segmente intestinale pentru TM cu colostomă, anus iliac, sigma anus sau anus contra lateralis (definitive), - pancreatectomie parţială sau totală pentru TM, - stenoze esofagiene strânse, de cauză diversă, care necesită dilataţii, esofagoplastii, protezare, gastrostomă pentru alimentaţie.
** Parametrii funcţionali se vor selecta în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările morfologice şi biochimice induse, precum şi de datele antropometrice în funcţie de care se stabileşte echilibrul ponderal. *** Indicele ponderal ideal se stabileşte după formula Lorencz: X = A cm - 100 - (Acm - 150)/4, unde Acm = înălţimea individului în cm.
b)EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR HEPATICE* * Se referă la: afecţiuni cronice hepatice indiferent de etiologie: - hepatite cronice şi ciroze hepatice - contractate precoce (copilărie adolescenţă până la 26 ani) - cancer hepatic primar sau secundar, - transplant hepatic total sau parţial.
** Parametrii funcţionali se vor selecta în raport de structurile şi funcţiile hepatice afectate şi de natura afecţiunii.
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII METABOLICE* * Se referă la diabetul zaharat tip I, juvenil sau al adultului tânăr până la 26 ani). NB. Diabetul zaharat tip I este o boală metabolică, de cele mai multe ori determinată genetic, cu evoluţie cronică stadială, în care lipsa sau scăderea insulinei eficiente determină scăderea glucozei celulare urmată de hiperglicemie care, dacă nu este corectată, antrenează perturbări ale metabolismului lipidic, protidic şi ale echilibrului hidro-electrolitic. Aceste perturbări, după o perioadă variabilă, în funcţie de o serie de factori favorizanţi/determinanţi, medico-psiho-sociali, conduc la apariţia complicaţiilor metabolice, cardiovasculare, oftalmologice, renale, infecţioase. - Cu cât diabetul este depistat la o vârstă mai tânără (copilărie), cu atât prognosticul este mai rezervat.
** Vor fi selectate şi aprofundate investigaţiile paraclinice în funcţie de echilibrul metabolic şi decelarea complicaţiilor specifice (microangiopatii cu localizare oculară, renală şi plăcută neuro-motorie) NB. - Examenele paraclinice de la pct. 1, lit. a, b şi c au importanţă majoră pentru controlul terapeutic. - Examenul clinic în diabetul tip I necomplicat are importanţă minoră.
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ENDOCRINE 1.Evaluarea gradului de handicap în hiperfuncţia hipofizară (tumora hipofizară secretantă de GH - hormon de creştere)* * Se referă la acromegalie - tumoră hipofizară secretantă de GH (hormon de creştere) la adult.
2.Evaluarea gradului de handicap în hipofuncţia hipofizară a)Nanismul hipofizar* * Se referă la insuficienţa hipofizară de GH (hormon de creştere) sau tulburări la nivelul receptorilor periferici prin GH insuficient în perioada de creştere somatică cu hipotrofie staturală armonioasă, prezentând un deficit statural mai mare de 3 derivaţii standard (3DS) faţă de media de înălţime pentru generaţia respectivă de vârstă, uneori asocieri de insuficienţă hipofizară pluritropă (panhipopituitarism).
b)Condrodisplazia* * Hipotrofie staturală disarmonică prin lipsa receptorilor pentru GH la nivelul cartilajelor de creştere ale extremităţilor toracale şi pelviene, cu artropatii secundare.
c)Sindrom Sheehan* * Se referă la insuficienţa hipofizară primară (sindrom Sheehan) - afecţiune uni sau, mai frecvent, pluritropă, exprimată prin tulburări clinice şi hormonale.
3.Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa hipofizară posterioară, prin deficit total/parţial de vasopresină (AVP)* * Sindrom clinic de poliurie, polidipsie cu densitate urinară sub 1010 prin deficit total/parţial de vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii tisulare a AVP.
4.Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa tiroidiană* * Se referă la: - mixedemul primar cu visceralizare; - mixedemul congenital (disgenezie tiroidiană). Sindrom clinic determinat de scăderea cantităţii de hormoni tiroidieni la nivelul receptorilor celulari ceea ce determină infiltrarea ţesuturilor cu consecinţele respective, handicapante.
5.Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei paratiroidei a)Hiperfuncţie paratiroidiană* * Se referă la hiperparatiroidismul primar (boala Recklighausen), caracterizat prin: secreţie excesivă şi autonomă de parthormon (PTH) de câtre una sau mai multe glande paratiroide (de obicei tumorale), adenoame, care produc: - hipercalcemie serică, - hipofosfatemie, - rezorbţie osoasă excesivă.
NB. Pentru evaluarea gradului de handicap mediu, accentuat şi grav vezi criteriile stabilite în afectarea funcţiilor osteo-musculo-articulare şi ale mişcărilor aferente precum şi a funcţiilor urinare. b)Hipofuncţie paratiroidiană* *Se referă la: hipoparatiroidismul primar (tetanie), caracterizat prin scăderea nivelului sangvin de parathormon (PTH) în urma lezării primitive a glandelor paratiroide.
6.Evaluarea gradului de handicap în afectarea glandei suprarenale - Insuficienţa corticosuprarenală cronică, primară (Boala Addison)* * Se referă la insuficienţa corticosuprarenală primară cronică (CSR), datorită distrugerii ambelor corticosuprarenale (peste 80%), care determină: - scădere hormoni glucocorticoizi; - scădere hormoni mineralocorticoizi; - scădere hormoni androgeni adrenali.
7.Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa gonadică a)Insuficienţa gonadică primară (primitivă)* * Se referă la: insuficienţa gonadică primitivă, disginezii gonadale (mai frecvent) cu simptomatologie variabilă, în funcţie de: - tipul gonadic; - vârsta instalării; - intensitatea insuficienţei gonadice; - cauza insuficienţei gonadice.
b)Insuficienţa gonadică prin disgenezii gonadale cu fenotip feminin (Sindromul Turner)* * Afecţiune determinată de un deficit al cromozomului X cu cariotip 45Xa, - sindromul Turner (digenezii gonadale cu fenotip feminin).
** Parametrii funcţionali se vor selecta în raport de structurile şi funcţiile hepatice afectate şi de natura afecţiunii.
II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII METABOLICE* * Se referă la diabetul zaharat tip I, juvenil sau al adultului tânăr până la 26 ani). NB. Diabetul zaharat tip I este o boală metabolică, de cele mai multe ori determinată genetic, cu evoluţie cronică stadială, în care lipsa sau scăderea insulinei eficiente determină scăderea glucozei celulare urmată de hiperglicemie care, dacă nu este corectată, antrenează perturbări ale metabolismului lipidic, protidic şi ale echilibrului hidro-electrolitic. Aceste perturbări, după o perioadă variabilă, în funcţie de o serie de factori favorizanţi/determinanţi, medico-psiho-sociali, conduc la apariţia complicaţiilor metabolice, cardiovasculare, oftalmologice, renale, infecţioase. - Cu cât diabetul este depistat la o vârstă mai tânără (copilărie), cu atât prognosticul este mai rezervat.
** Vor fi selectate şi aprofundate investigaţiile paraclinice în funcţie de echilibrul metabolic şi decelarea complicaţiilor specifice (microangiopatii cu localizare oculară, renală şi plăcută neuro-motorie) NB. - Examenele paraclinice de la pct. 1, lit. a, b şi c au importanţă majoră pentru controlul terapeutic. - Examenul clinic în diabetul tip I necomplicat are importanţă minoră.
III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ENDOCRINE 1.Evaluarea gradului de handicap în hiperfuncţia hipofizară (tumora hipofizară secretantă de GH - hormon de creştere)* * Se referă la acromegalie - tumoră hipofizară secretantă de GH (hormon de creştere) la adult.
2.Evaluarea gradului de handicap în hipofuncţia hipofizară a)Nanismul hipofizar* * Se referă la insuficienţa hipofizară de GH (hormon de creştere) sau tulburări la nivelul receptorilor periferici prin GH insuficient în perioada de creştere somatică cu hipotrofie staturală armonioasă, prezentând un deficit statural mai mare de 3 derivaţii standard (3DS) faţă de media de înălţime pentru generaţia respectivă de vârstă, uneori asocieri de insuficienţă hipofizară pluritropă (panhipopituitarism).
b)Condrodisplazia* * Hipotrofie staturală disarmonică prin lipsa receptorilor pentru GH la nivelul cartilajelor de creştere ale extremităţilor toracale şi pelviene, cu artropatii secundare.
c)Sindrom Sheehan* * Se referă la insuficienţa hipofizară primară (sindrom Sheehan) - afecţiune uni sau, mai frecvent, pluritropă, exprimată prin tulburări clinice şi hormonale.
3.Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa hipofizară posterioară, prin deficit total/parţial de vasopresină (AVP)* * Sindrom clinic de poliurie, polidipsie cu densitate urinară sub 1010 prin deficit total/parţial de vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii tisulare a AVP.
4.Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa tiroidiană* * Se referă la: - mixedemul primar cu visceralizare; - mixedemul congenital (disgenezie tiroidiană). Sindrom clinic determinat de scăderea cantităţii de hormoni tiroidieni la nivelul receptorilor celulari ceea ce determină infiltrarea ţesuturilor cu consecinţele respective, handicapante.
5.Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei paratiroidei a)Hiperfuncţie paratiroidiană* * Se referă la hiperparatiroidismul primar (boala Recklighausen), caracterizat prin: secreţie excesivă şi autonomă de parthormon (PTH) de câtre una sau mai multe glande paratiroide (de obicei tumorale), adenoame, care produc: - hipercalcemie serică, - hipofosfatemie, - rezorbţie osoasă excesivă.
NB. Pentru evaluarea gradului de handicap mediu, accentuat şi grav vezi criteriile stabilite în afectarea funcţiilor osteo-musculo-articulare şi ale mişcărilor aferente precum şi a funcţiilor urinare. b)Hipofuncţie paratiroidiană* *Se referă la: hipoparatiroidismul primar (tetanie), caracterizat prin scăderea nivelului sangvin de parathormon (PTH) în urma lezării primitive a glandelor paratiroide.
6.Evaluarea gradului de handicap în afectarea glandei suprarenale - Insuficienţa corticosuprarenală cronică, primară (Boala Addison)* * Se referă la insuficienţa corticosuprarenală primară cronică (CSR), datorită distrugerii ambelor corticosuprarenale (peste 80%), care determină: - scădere hormoni glucocorticoizi; - scădere hormoni mineralocorticoizi; - scădere hormoni androgeni adrenali.
7.Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa gonadică a)Insuficienţa gonadică primară (primitivă)* * Se referă la: insuficienţa gonadică primitivă, disginezii gonadale (mai frecvent) cu simptomatologie variabilă, în funcţie de: - tipul gonadic; - vârsta instalării; - intensitatea insuficienţei gonadice; - cauza insuficienţei gonadice.
b)Insuficienţa gonadică prin disgenezii gonadale cu fenotip feminin (Sindromul Turner)* * Afecţiune determinată de un deficit al cromozomului X cu cariotip 45Xa, - sindromul Turner (digenezii gonadale cu fenotip feminin).
8.Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei tiroidiene din proliferările maligne* * Se referă la: - cancerul tiroidian operat recent sau cu sechele metabolice sau pulmonare, dezechilibrate, sub tratament continuu, - formele inoperabile sau/şi tratate chirurgical sau/şi izotopic în faze de diseminare.
NB. Pentru funcţiile care, pe lângă limitarea capacităţii de adaptare la efort au şi alte disfuncţii, de obicei complexe, vezi: Criteriile de la afectarea mobilităţii-locomoţiei, Criteriile de la afectarea funcţiilor mentale, pentru cazurile cu deficienţe prin nedezvoltarea globală intelectuală (pot executa sarcini în raport de nivelul lor de integrare şi comportamentul adoptat de familie şi comunitate).
CAPITOLUL 6: FUNCŢIILE UROGENITALE I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE FILTRARE ŞI SECREŢIE RENALĂ, DE COLECTARE ŞI STOCARE A URINEI ÎN VEZICA URINARĂ*
*Se referă la: 1.Toate afecţiunile cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multiplă, cu afectare primară sau secundară renală, localizate la ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. De exemplu: Cauze malformative (agenezie renală unilaterală, hipoplazii renale, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, hidronefroză etc.); Cauze tumorale; Hipertensiune arterială renovasculară; Boli renale sau pielonefrită pe rinichi unic congenital sau chirurgical cu fenomene de IRC. Afecţiuni renale cu evoluţie progresivă, care au ca expresie funcţională insuficienţa renală cronică. 2.Rezecţia totală a vezicii urinare pentru cancer, cu implantare de uretere (indiferent unde este implantul) - pierderea funcţiei de colectare şi stocare a urinei de către vezica urinară. Insuficienţa renală cronică evoluează stadial, indiferent de structura afectată şi de cauzele ei în 5 stadii.
* Gradul de handicap în stadiul V (uremie depăşită) este variabil. În evaluare se vor avea în vedere: - eficienţa metodelor de epurare extrarenală (grad IRC); - apariţia de complicaţii specifice nefropatiei de fond; - patologia indusă de tehnica de epurare extrarenală. În stările post transplant de rinichi: - Handicap grav în primele 12 luni, datorită posibilităţii de apariţie a fenomenelor de respingere, cu reluarea programului de hemodializă; - Ulterior evaluarea gradului de handicap se face în funcţie de gradul de restabilire a funcţiei renale. În evaluare se va ţine seama şi de efectul tratamentului imunosupresor, psihicului şi cooperarea pacientului. II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR UROGENITALE 1.Neoplasme urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distanţă sau inoperabile, în faze de generalizare. 2.Neoplasme mamare inoperabile în faza de generalizare, sau operate cu recidive locale sau/şi la distantă.
CAPITOLUL 7: FUNCŢIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ŞI ALE MIŞCĂRILOR AFERENTE I.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA MOBILITĂŢII ARTICULAŢIILOR ŞI OASELOR* * Se referă la anomalii şi structuri afectate, respectiv la: 1.- bolile constituţionale ale oaselor (de ex. acondrodisplazia); - malformaţii (de ex. amielia unui membru, totală sau parţială, toracal sau pelvin, sindactilie); - deformări rahitice cu tulburări de postură; - luxaţie congenitală de şold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară şi/sau modificări ale coloanei vertebrale; - redori şi anchiloze congenitale post traumatice sau după osteoartrită TBC, redori strânse mono sau bilaterale de şold, genunchi sau combinate, în poziţii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; - lipsa policelui sau a patru degete, bilateral; - anchiloze ale pumnului, coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraţ, braţ - neoperabile) 2.Hemofilia A şi B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) şi factor IX (Hemofilia B), în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziţii vicioase şi amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoţia) sau/şi autoservirea. 3.Colagenoze: a)poliartrită reumatoidă (PR): boală imunoinflamatorie cronică progresivă care afectează, cu predilecţie, articulaţiile mici ale membrelor, simetric şi distructiv; b)sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduce gestualitatea datorită sclerodactiliei; c)dermatomiozita. d)lupusul eritematos sistemic. 1.Afecţiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce
** Selectarea se face în funcţie de anomalie, structura afectată şi cauzele care le-au determinat (etiologia lor).
2.Hemofilia A şi B* * Sindrom hemoragic produs prin deficit de factori plasmatici ai coagulării.
3.Colagenoze a)Poliartrită reumatoidă (PR)* * Diagnosticul se stabileşte atunci când sunt satisfăcute patru din cele şapte criterii ale Asociaţiei de Reumatologie Americane (ARA): - redori matinale, - artrite la trei sau mai multe articulaţii, - artrita mâinilor, - artrita simetrică a mâinilor, - noduli reumatoizi, - factori reumatoizi în ser, - semnele radiologice caracteristice.
b)Sclerodermia (afecţiunea ţesutului conjunctiv)
* În funcţie de forma clinică: - Progresivă cu sindactilie, - Progresivă cu tulburări viscerale, - Progresivă edematoasă. c)Dermatomiozită** ** Afecţiune în cadrul larg al miopatiilor inflamatorii ideopatice, cu etiologie multifactorială (infecţioasă, autoimună şi vasculo-ischemică-vasculitică).
8.Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei tiroidiene din proliferările maligne* * Se referă la: - cancerul tiroidian operat recent sau cu sechele metabolice sau pulmonare, dezechilibrate, sub tratament continuu, - formele inoperabile sau/şi tratate chirurgical sau/şi izotopic în faze de diseminare.
NB. Pentru funcţiile care, pe lângă limitarea capacităţii de adaptare la efort au şi alte disfuncţii, de obicei complexe, vezi: Criteriile de la afectarea mobilităţii-locomoţiei, Criteriile de la afectarea funcţiilor mentale, pentru cazurile cu deficienţe prin nedezvoltarea globală intelectuală (pot executa sarcini în raport de nivelul lor de integrare şi comportamentul adoptat de familie şi comunitate).
CAPITOLUL 6: FUNCŢIILE UROGENITALE I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE FILTRARE ŞI SECREŢIE RENALĂ, DE COLECTARE ŞI STOCARE A URINEI ÎN VEZICA URINARĂ*
*Se referă la: 1.Toate afecţiunile cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multiplă, cu afectare primară sau secundară renală, localizate la ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. De exemplu: Cauze malformative (agenezie renală unilaterală, hipoplazii renale, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, hidronefroză etc.); Cauze tumorale; Hipertensiune arterială renovasculară; Boli renale sau pielonefrită pe rinichi unic congenital sau chirurgical cu fenomene de IRC. Afecţiuni renale cu evoluţie progresivă, care au ca expresie funcţională insuficienţa renală cronică. 2.Rezecţia totală a vezicii urinare pentru cancer, cu implantare de uretere (indiferent unde este implantul) - pierderea funcţiei de colectare şi stocare a urinei de către vezica urinară. Insuficienţa renală cronică evoluează stadial, indiferent de structura afectată şi de cauzele ei în 5 stadii.
* Gradul de handicap în stadiul V (uremie depăşită) este variabil. În evaluare se vor avea în vedere: - eficienţa metodelor de epurare extrarenală (grad IRC); - apariţia de complicaţii specifice nefropatiei de fond; - patologia indusă de tehnica de epurare extrarenală. În stările post transplant de rinichi: - Handicap grav în primele 12 luni, datorită posibilităţii de apariţie a fenomenelor de respingere, cu reluarea programului de hemodializă; - Ulterior evaluarea gradului de handicap se face în funcţie de gradul de restabilire a funcţiei renale. În evaluare se va ţine seama şi de efectul tratamentului imunosupresor, psihicului şi cooperarea pacientului. II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR UROGENITALE 1.Neoplasme urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distanţă sau inoperabile, în faze de generalizare. 2.Neoplasme mamare inoperabile în faza de generalizare, sau operate cu recidive locale sau/şi la distantă.
CAPITOLUL 7: FUNCŢIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ŞI ALE MIŞCĂRILOR AFERENTE I.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA MOBILITĂŢII ARTICULAŢIILOR ŞI OASELOR* * Se referă la anomalii şi structuri afectate, respectiv la: 1.- bolile constituţionale ale oaselor (de ex. acondrodisplazia); - malformaţii (de ex. amielia unui membru, totală sau parţială, toracal sau pelvin, sindactilie); - deformări rahitice cu tulburări de postură; - luxaţie congenitală de şold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară şi/sau modificări ale coloanei vertebrale; - redori şi anchiloze congenitale post traumatice sau după osteoartrită TBC, redori strânse mono sau bilaterale de şold, genunchi sau combinate, în poziţii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; - lipsa policelui sau a patru degete, bilateral; - anchiloze ale pumnului, coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraţ, braţ - neoperabile) 2.Hemofilia A şi B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) şi factor IX (Hemofilia B), în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziţii vicioase şi amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoţia) sau/şi autoservirea. 3.Colagenoze: a)poliartrită reumatoidă (PR): boală imunoinflamatorie cronică progresivă care afectează, cu predilecţie, articulaţiile mici ale membrelor, simetric şi distructiv; b)sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduce gestualitatea datorită sclerodactiliei; c)dermatomiozita. d)lupusul eritematos sistemic. 1.Afecţiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce
** Selectarea se face în funcţie de anomalie, structura afectată şi cauzele care le-au determinat (etiologia lor).
2.Hemofilia A şi B* * Sindrom hemoragic produs prin deficit de factori plasmatici ai coagulării.
3.Colagenoze a)Poliartrită reumatoidă (PR)* * Diagnosticul se stabileşte atunci când sunt satisfăcute patru din cele şapte criterii ale Asociaţiei de Reumatologie Americane (ARA): - redori matinale, - artrite la trei sau mai multe articulaţii, - artrita mâinilor, - artrita simetrică a mâinilor, - noduli reumatoizi, - factori reumatoizi în ser, - semnele radiologice caracteristice.
b)Sclerodermia (afecţiunea ţesutului conjunctiv)
* În funcţie de forma clinică: - Progresivă cu sindactilie, - Progresivă cu tulburări viscerale, - Progresivă edematoasă. c)Dermatomiozită** ** Afecţiune în cadrul larg al miopatiilor inflamatorii ideopatice, cu etiologie multifactorială (infecţioasă, autoimună şi vasculo-ischemică-vasculitică).
II.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA MOBILITĂŢII COLOANEI VERTEBRALE* * Se referă la: 1.Spondilita anchilozantă (SA), forma centrală, periferică sau mixtă (centrală şi periferică) - afecţiune inflamatori cronică care afectează preponderent coloana vertebrală, procesul inflamator debutând frecvent la nivelul articulaţiilor sacro-iliace şi progresează ascendent. 2.Cifoscolioze şi scolioze deformante - idiopatice, cu grad mare de curbură, operate sau nu, care împiedică capacitatea respiratorie normală şi/sau cu tulburări neurologice (parapareze, paraplegii) 1.Spondilită anchilozantă (SA)
** Principalul criteriu de diagnostic pozitiv poate consta, în funcţie de evoluţie, în: - Sacroileită gr. III (moderată): scleroză şi osteocondensare ale articulaţiilor; - sacroileită grad IV: anchiloză cu dispariţia spaţiilor articulare; - apariţia de punţi intervertebrale (iniţial D11-D12, L1-L2) - sindesmofite (osificări interligamentare), ulterior se generalizează - aspect "trestie de bambus"; - afectarea articulaţiilor interapofizare cu tendinţă la pensare şi anchiloze care pot lua aspect de "şină de tramvai" *** Antigenul HLA B27: are semnificaţie predispozantă pentru afecţiune; este prezent la 80 - 90 % dintre persoane.
2.Cifoscolioze idiopatice
III.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR MOTORII (A STATICII ŞI MOBILITĂŢII - LOCOMOŢIEI SAU/ŞI GESTUALITĂŢII) 1.Amputaţii* * Se referă la: a)Amputaţii congenitale, contractate precoce (copilărie-adolescenţă), unilateral sau bilateral de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticulaţie membru pelvin, dezarticulaţie membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu protezabile. b)Amputaţii de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă şi statut.
NB. Amputaţii cu dificultăţi de realizare a ortostatismului, mersului ori gestualităţii. În evaluarea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere: Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie: a)distrugerea unui membru prin strivire, b)pierderea vascularizaţiei, c)gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii), d)durere severă de pcauză circulatorie, e)tumori maligne, f)infecţie necontrolabilă terapeutic; Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu sechele complexe; Nivelul amputaţiei, la membrul sau membrele afectate.
2.Afecţiuni neurologice* * Se referă la: a)Afecţiuni neurologice congenitale sau contractate precoce cu tulburări posturale şi gestuale de intensitate variată, de exemplu: - malformaţii congenitale (ex: mielomeningocelul, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia); - sechele neurologice (pareze, paralizii etc.) - după meningoencefalopatii infantile; - leziuni traumatice ale SNC; - sechele dupa sindrom ischemic medular cu parapareze sau plegii, tertrapareze sau tetraplegii, monopareze sau monoplegii; - sechele după traumatisme cerebrale severe; - paralizii de plex brahial; - leziuni de nervi periferici care produc tulburări de manipulaţie, uni sau bilaterale; - tulburări neurologice sechelare cu deficit tip bi-tri-tetraparetic/plegic cu/fără tulburări trofice, afectând deplasarea şi gestualitatea normală sau tulburări de tip epileptic ori alte tulburări de focar; - sechele după poliomielită şi afecţiuni medulare infecţioase; - paralizii cerebrale: ex. hemiplegie-hemipareza infantilă, paraplegie-parapareză spastică infantilă, boala Little; - tumori cerebrale benigne care determină prin extensie tulburări de focar, tumori maligne. b)Accidentele vasculare cerebrale (A VC): hemoragice, trombotice sau embolice, cu diverse localizări, cu deficite locomotorii secundare, disfazie/afazie sau/şi tulburări sfincteriene indiferent de vârstă şi statut, la persoanele cu: - Sechele A VC care au drept cauze o malformaţie congenitală vasculară; - Sechele A VC embolice după valvulopatii reumatismale contractate precoce sau congenitale; - Sechele A VC din angiocardiopatiile congenitale; - Sechele A VC din cardiomiopatiile primitive (idiopatice sau primare); - Sechele A VC din HTA reno-vasculară; - Deficite motorii din afecţiunile hemoragipare (cuagulopatii, trombocitopenii s.a.), din afecţiuni hematologice (policitemia vera); - Deficite motorii ale unor neoplazii - primar sau secundar cerebrale - de sistem nervos, osteoarticular, părţi moi. c)Parapareze/paraplegii, tetrapareze/tetraplegii, monopareze/monoplegii - indiferent de etiologie (traumatică, vasculară, infecţioasă, tumorală, degenerativă etc.), indiferent de vârstă şi statut.
NB. Structurile afectate indiferent de data contractării, cauză, localizare, pot determina tulburări: - ale staticii, mobilităţii - locomoţiei sau/şi ale manipulaţiei (gestualităţii) sau/şi de coordonare şi echilibru sau/şi de vorbire,cu implicaţii diferite, în funcţie de predominanta lor şi limitarea la viaţa socială, comunitara şi familiala.
II.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA MOBILITĂŢII COLOANEI VERTEBRALE* * Se referă la: 1.Spondilita anchilozantă (SA), forma centrală, periferică sau mixtă (centrală şi periferică) - afecţiune inflamatori cronică care afectează preponderent coloana vertebrală, procesul inflamator debutând frecvent la nivelul articulaţiilor sacro-iliace şi progresează ascendent. 2.Cifoscolioze şi scolioze deformante - idiopatice, cu grad mare de curbură, operate sau nu, care împiedică capacitatea respiratorie normală şi/sau cu tulburări neurologice (parapareze, paraplegii) 1.Spondilită anchilozantă (SA)
** Principalul criteriu de diagnostic pozitiv poate consta, în funcţie de evoluţie, în: - Sacroileită gr. III (moderată): scleroză şi osteocondensare ale articulaţiilor; - sacroileită grad IV: anchiloză cu dispariţia spaţiilor articulare; - apariţia de punţi intervertebrale (iniţial D11-D12, L1-L2) - sindesmofite (osificări interligamentare), ulterior se generalizează - aspect "trestie de bambus"; - afectarea articulaţiilor interapofizare cu tendinţă la pensare şi anchiloze care pot lua aspect de "şină de tramvai" *** Antigenul HLA B27: are semnificaţie predispozantă pentru afecţiune; este prezent la 80 - 90 % dintre persoane.
2.Cifoscolioze idiopatice
III.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR MOTORII (A STATICII ŞI MOBILITĂŢII - LOCOMOŢIEI SAU/ŞI GESTUALITĂŢII) 1.Amputaţii* * Se referă la: a)Amputaţii congenitale, contractate precoce (copilărie-adolescenţă), unilateral sau bilateral de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticulaţie membru pelvin, dezarticulaţie membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu protezabile. b)Amputaţii de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă şi statut.
NB. Amputaţii cu dificultăţi de realizare a ortostatismului, mersului ori gestualităţii. În evaluarea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere: Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie: a)distrugerea unui membru prin strivire, b)pierderea vascularizaţiei, c)gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii), d)durere severă de pcauză circulatorie, e)tumori maligne, f)infecţie necontrolabilă terapeutic; Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu sechele complexe; Nivelul amputaţiei, la membrul sau membrele afectate.
2.Afecţiuni neurologice* * Se referă la: a)Afecţiuni neurologice congenitale sau contractate precoce cu tulburări posturale şi gestuale de intensitate variată, de exemplu: - malformaţii congenitale (ex: mielomeningocelul, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia); - sechele neurologice (pareze, paralizii etc.) - după meningoencefalopatii infantile; - leziuni traumatice ale SNC; - sechele dupa sindrom ischemic medular cu parapareze sau plegii, tertrapareze sau tetraplegii, monopareze sau monoplegii; - sechele după traumatisme cerebrale severe; - paralizii de plex brahial; - leziuni de nervi periferici care produc tulburări de manipulaţie, uni sau bilaterale; - tulburări neurologice sechelare cu deficit tip bi-tri-tetraparetic/plegic cu/fără tulburări trofice, afectând deplasarea şi gestualitatea normală sau tulburări de tip epileptic ori alte tulburări de focar; - sechele după poliomielită şi afecţiuni medulare infecţioase; - paralizii cerebrale: ex. hemiplegie-hemipareza infantilă, paraplegie-parapareză spastică infantilă, boala Little; - tumori cerebrale benigne care determină prin extensie tulburări de focar, tumori maligne. b)Accidentele vasculare cerebrale (A VC): hemoragice, trombotice sau embolice, cu diverse localizări, cu deficite locomotorii secundare, disfazie/afazie sau/şi tulburări sfincteriene indiferent de vârstă şi statut, la persoanele cu: - Sechele A VC care au drept cauze o malformaţie congenitală vasculară; - Sechele A VC embolice după valvulopatii reumatismale contractate precoce sau congenitale; - Sechele A VC din angiocardiopatiile congenitale; - Sechele A VC din cardiomiopatiile primitive (idiopatice sau primare); - Sechele A VC din HTA reno-vasculară; - Deficite motorii din afecţiunile hemoragipare (cuagulopatii, trombocitopenii s.a.), din afecţiuni hematologice (policitemia vera); - Deficite motorii ale unor neoplazii - primar sau secundar cerebrale - de sistem nervos, osteoarticular, părţi moi. c)Parapareze/paraplegii, tetrapareze/tetraplegii, monopareze/monoplegii - indiferent de etiologie (traumatică, vasculară, infecţioasă, tumorală, degenerativă etc.), indiferent de vârstă şi statut.
NB. Structurile afectate indiferent de data contractării, cauză, localizare, pot determina tulburări: - ale staticii, mobilităţii - locomoţiei sau/şi ale manipulaţiei (gestualităţii) sau/şi de coordonare şi echilibru sau/şi de vorbire,cu implicaţii diferite, în funcţie de predominanta lor şi limitarea la viaţa socială, comunitara şi familiala.
3.Afecţiuni demielinizante - degenerative* * Se referă la leuconevraxită: sinonime - scleroză în plăci, encefalopatie diseminată cronică, encefalopatie periaxială difuză, boală Devic (oftalmoneuromielită), indiferent deforma clinică.
** Examen neurologic complet cu precizarea formei de evoluţie şi a sindroamelor afectate, respectiv sindromul pur sau combinate. NB. Diagnosticul pozitiv se susţine pe: - simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze, deficite piramidale sau de sensibilitate, sindroame medulare acute, afectarea altor nervi cranieni, combinaţii de semne subiective şi obiective; - diagnosticul să cuprindă forma clinică de evoluţie şi sindroamele respective (combinate sau pure). Forme clinice: - forme cu recăderi şi remisiuni, - forma primar generalizată, - forma secundar progresivă. Sindroame: Sindromul motor: - paraparetic (paraplegic) spastic, - hemiparetic (hemiplegic) spastic, - monoparetic sau tetraparetic (tetraplegic) spastic. Sindromul ataxic: - ataxie prin tulburări cerebeloase; - ataxie prin tulburări vestibulare; - ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă. Semne oculare caracteristice: - oftalmopareze; - tulburări de acuitate vizuală şi câmp vizual; - modificări FO: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecvent).
IV.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR MUŞCHILOR* * Se referă la: 1.Neuromiopatii: afectarea unităţii motorii (a fibrei musculare striate), a plăcii neuro-musculare, nervului motor şi nervului motor spinal - cu amiotrofii şi determinare genetică: a)DMP: - Forma severă (Duchenne,) - Forma benignă (Becker); b)Fenotipul Duchenne - forma centurilor; c)DMP forma: - Facio-scapulo-humerală, - Distală, - Oculo-faringiană. 2.Miotonii (determinate genetic) - este implicat un deficit de membrană celulară: a)miotonia congenitală (Thompson), b)distrofia miotonică (Steinert). 3.Polimiozita primitivă (cu leziuni musculare de tip inflamator) 4.Miastenia (boala sinapsei neuro-musculare) 5.Boli degenerative şi heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ): a)amiotrofia neuronală Charcot - Marie Tooth, b)scleroza laterală amiotrofică (SLA), c)eredoataxia spinocerebeloasă Friedreich, d)heredo-ataxia cerebeloasă Pierre Marie. 6.Anomalii şi malformaţii musculare congenitale, dacă împiedică statica şi locomoţia (de ex: hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante). 1.Evaluare grad de handicap în distrofia musculară progresivă (DMP) şi formele ei
2.Evaluare grad de handicap în miotonii* * Sunt caracterizate printr-o lentoare a relaxării musculare după contracţie voluntară, fenomenul diminuând progresiv după repetarea contracţiei voluntare (fenomen de încălzire).
3.Evaluare grad de handicap în polimiozită primitivă* * Se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu EMG polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. Sunt delimitate trei tipuri de polimiozită: a)Polimiozita primitivă incompletă, b)Polimiozita din colagenoze - trebuie luate în considerare criteriile stabilite pentru afecţiunile respective, c)Polimiozita paraneoplazică - trebuie luate în considerare criteriile stabilite pentru afecţiunile respective.
4.Evaluare grad de handicap în miastenie* * Este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi defect al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează, parţial sau total în repaos şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice.
5.Evaluare grad de handicap în afecţiunile degenerative şi heredo - degenerative ale SNC
6.Evaluare grad de handicap în malformaţii musculare* * Se referă la persoane cu anomalii şi malformaţii congenitale sau contractate precoce (copilărie - adolescenţă), de ex: hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante, care împiedică statica şi locomoţia.
V.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE COORDONARE* * Se referă la: a)Sindroamele extrapiramidale, de cauză diversă, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale; b)Boala Parkinson (paralizie agitată); c)Coreea cronica Huntington (sindromul de neostriat-putamino-caudat), care produce sindromul distono-diskinetic, tulburări locomotorii şi gestuale, ce împiedică activitatea normală. Boală ereditară, cu debut de regulă la 30-35 de ani. Tulburări funcţionale asemănătoare sindromului extrapiramidal, bolii Parkinson, cu deosebirea că mişcările involuntare sunt mai ample şi tulburările psihice evoluează spre demenţă lent progresivă; d)Boala Wilson - degenerescentă hepato-lenticulară (sindromul de panstriat cu ataxie, coreeo-atetoza cu afectarea posturii şi gestualităţii). Afecţiune metabolică cu determinare genetică, caracterizată prin acumularea de cupru în SNC, ficat, cornee, rinichi, cu doua entităţi: - Boala Wilson - debut la 7-15 ani, dominată de rigiditate extrapiramidală, facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare involutivă progresivă. - Boala Westphall - Strumpell - debut la 25-40 de ani, tablou clinic dominat de tremurătură ce declanşează spasme în musculatură opoziţională, de o violenţă mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută).
** Diferenţe nesemnificative în funcţie de structura afectată care a determinat tulburarea de coordonare.
3.Afecţiuni demielinizante - degenerative* * Se referă la leuconevraxită: sinonime - scleroză în plăci, encefalopatie diseminată cronică, encefalopatie periaxială difuză, boală Devic (oftalmoneuromielită), indiferent deforma clinică.
** Examen neurologic complet cu precizarea formei de evoluţie şi a sindroamelor afectate, respectiv sindromul pur sau combinate. NB. Diagnosticul pozitiv se susţine pe: - simptome şi tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze, deficite piramidale sau de sensibilitate, sindroame medulare acute, afectarea altor nervi cranieni, combinaţii de semne subiective şi obiective; - diagnosticul să cuprindă forma clinică de evoluţie şi sindroamele respective (combinate sau pure). Forme clinice: - forme cu recăderi şi remisiuni, - forma primar generalizată, - forma secundar progresivă. Sindroame: Sindromul motor: - paraparetic (paraplegic) spastic, - hemiparetic (hemiplegic) spastic, - monoparetic sau tetraparetic (tetraplegic) spastic. Sindromul ataxic: - ataxie prin tulburări cerebeloase; - ataxie prin tulburări vestibulare; - ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă. Semne oculare caracteristice: - oftalmopareze; - tulburări de acuitate vizuală şi câmp vizual; - modificări FO: decolorare papilară globală sau numai temporală (mai frecvent).
IV.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR MUŞCHILOR* * Se referă la: 1.Neuromiopatii: afectarea unităţii motorii (a fibrei musculare striate), a plăcii neuro-musculare, nervului motor şi nervului motor spinal - cu amiotrofii şi determinare genetică: a)DMP: - Forma severă (Duchenne,) - Forma benignă (Becker); b)Fenotipul Duchenne - forma centurilor; c)DMP forma: - Facio-scapulo-humerală, - Distală, - Oculo-faringiană. 2.Miotonii (determinate genetic) - este implicat un deficit de membrană celulară: a)miotonia congenitală (Thompson), b)distrofia miotonică (Steinert). 3.Polimiozita primitivă (cu leziuni musculare de tip inflamator) 4.Miastenia (boala sinapsei neuro-musculare) 5.Boli degenerative şi heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ): a)amiotrofia neuronală Charcot - Marie Tooth, b)scleroza laterală amiotrofică (SLA), c)eredoataxia spinocerebeloasă Friedreich, d)heredo-ataxia cerebeloasă Pierre Marie. 6.Anomalii şi malformaţii musculare congenitale, dacă împiedică statica şi locomoţia (de ex: hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante). 1.Evaluare grad de handicap în distrofia musculară progresivă (DMP) şi formele ei
2.Evaluare grad de handicap în miotonii* * Sunt caracterizate printr-o lentoare a relaxării musculare după contracţie voluntară, fenomenul diminuând progresiv după repetarea contracţiei voluntare (fenomen de încălzire).
3.Evaluare grad de handicap în polimiozită primitivă* * Se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu EMG polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. Sunt delimitate trei tipuri de polimiozită: a)Polimiozita primitivă incompletă, b)Polimiozita din colagenoze - trebuie luate în considerare criteriile stabilite pentru afecţiunile respective, c)Polimiozita paraneoplazică - trebuie luate în considerare criteriile stabilite pentru afecţiunile respective.
4.Evaluare grad de handicap în miastenie* * Este o boală a sinapsei neuromusculare care se caracterizează prin oboseală excesivă şi defect al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează, parţial sau total în repaos şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice.
5.Evaluare grad de handicap în afecţiunile degenerative şi heredo - degenerative ale SNC
6.Evaluare grad de handicap în malformaţii musculare* * Se referă la persoane cu anomalii şi malformaţii congenitale sau contractate precoce (copilărie - adolescenţă), de ex: hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante, care împiedică statica şi locomoţia.
V.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE COORDONARE* * Se referă la: a)Sindroamele extrapiramidale, de cauză diversă, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale; b)Boala Parkinson (paralizie agitată); c)Coreea cronica Huntington (sindromul de neostriat-putamino-caudat), care produce sindromul distono-diskinetic, tulburări locomotorii şi gestuale, ce împiedică activitatea normală. Boală ereditară, cu debut de regulă la 30-35 de ani. Tulburări funcţionale asemănătoare sindromului extrapiramidal, bolii Parkinson, cu deosebirea că mişcările involuntare sunt mai ample şi tulburările psihice evoluează spre demenţă lent progresivă; d)Boala Wilson - degenerescentă hepato-lenticulară (sindromul de panstriat cu ataxie, coreeo-atetoza cu afectarea posturii şi gestualităţii). Afecţiune metabolică cu determinare genetică, caracterizată prin acumularea de cupru în SNC, ficat, cornee, rinichi, cu doua entităţi: - Boala Wilson - debut la 7-15 ani, dominată de rigiditate extrapiramidală, facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare involutivă progresivă. - Boala Westphall - Strumpell - debut la 25-40 de ani, tablou clinic dominat de tremurătură ce declanşează spasme în musculatură opoziţională, de o violenţă mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută).
** Diferenţe nesemnificative în funcţie de structura afectată care a determinat tulburarea de coordonare.
VI.EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN DISFUNCŢIILE ACTIVITĂŢII CORTICALE* * Se referă la epilepsie (malconvulsivant) cu debut precoce (copilărie-adolescenţă), indiferent de etiologie.
CAPITOLUL 8: FUNCŢIILE PIELII EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR PIELII Afectarea funcţiei de protecţie şi reparatorie a pielii* * Se referă la: 1.Dermatoze: a)În psoriazis (dermatoză cu evoluţie cronică şi tendinţă la recidive): - psoriazis pustulos - generalizat - palmo - plantar - psoriazis eritrodermic - psorizis artropatic b)Pemfigus - afecţiune cutanată autoimună, caracterizată prin bule intradermice şi eroziuni extinse; c)Ihtioza ereditară caracterizată prin acumularea excesivă de scuame pe suprafaţa pielii. Poate fi asociată cu manifestări de tip polinevritic, tulburări mentale. Poate fi întâlnită şi în unele boli sistemice. d)Epidermoliza buloasă (simplă sau distrofică): - în formele esofagiene cu stenoze cicatriceale - în formele retiniene cu dezlipire de retină 2.Dermatomiozite: - în formele cu scleroză musculară cronică şi difuză, - în formele care determină deformaţii ireductibile ale membrelor. 3.Neurofibromatoza Recklinghausen: - Afecţiune congenitală caracterizată prin tumorete cutanate şi noduli subcutanaţi localizaţi pe traiectul nervilor periferici; - Se pot asocia cu afectări cerebrale şi viscerale. 4.Tumori maligne ale pielii, de ex. melanomul.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 885 bis din data de 27 decembrie 2007
Copyright © 2014, info.dizabil.eu
Developed by Devsaran. |