El înalt, bine făcut, aflat între două vârste şi... orb. Ea micuţă, fragilă, agăţată permanent de braţul lui. Şi aproape oarbă. Două fiinţe atât de diferite trupeşte şi totuşi, legate laolaltă de acelaşi numitor comun: iubirea. O iubire construită în lumini şi umbre, la fel ca privirile, încă vii, ale fetei.